Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poate experimenta un stăpân este să-și privească câinele său, neputincios, își aduce după sine picioarele din spate. Într-adevăr, acest tablou sumbru te poate descuraja. Dar nu arunca încă prosopul – poți să-ți ajuți câinele.
Cuprins:
Ce determină slăbiciunea labelor unui câine?
Există mai multe afecțiuni care pot determina ca labele unui câine să-și piardă puterea și abilitățile normale. Ceea ce face ca afecțiunea să fie cu adevărat înfricoșătoare este faptul că ea s-ar putea manifesta într-o manieră foarte bruscă, aparent fără avertisment.
După cum se poate presupune, multe dintre aceste afecțiuni se referă la probleme care implică coloana vertebrală, cum ar fi probleme ale discurilor intervertebrale sau instabilitatea vertebrală (cunoscută sub denumirea de „sindromul wobbler”).
De cele mai multe ori, afecțiunea va fi o consecință a osteoartritei. O altă mare problemă este displazia de șold; se instalează treptat și care apare atunci când oasele din articulația șoldului unui câine încep să se separe, împiedicând capacitatea articulației de a funcționa corect.
De-a lungul timpului, această separare va sfârși prin a face extrem de dificile acțiuni obișnuite pentru un câine, cum ar fi urcarea scărilor.
Deși afecțiunile care provoacă slăbiciunea labelor posterioare se întâmplă, de obicei, la câinii mai în vârstă, de talie mare, aceste probleme se pot instala la câini de orice vârste și dimensiuni. În cazul displaziei de șold, afecțiunea se poate instala foarte devreme deoarece se poate stabili chiar și în faza în care cățelul este în creștere.
În unele cazuri, slăbiciunea labelor din spate ar putea fi însoțită de alte simptome secundare, cum ar fi probleme la urinare sau lipsa de control în timpul defecării.
Scările ajutătoare pentru câini: întotdeauna o opțiune bună
Dacă animalul are o slăbiciune la nivelul labelor posterioare, unul dintre cele mai frustrante lucruri (pentru tine și pentru el) este că, probabil, nu va putea să se descurce așa cum era obișnuit. Deoarece acestea sunt și momentele în care, probabil, câinele tău ar vrea să stea mai mult pe canapea, îți recomand călduros să achiziționezi niște scări pentru câini.
Recomandăm de obicei scările Trixie Pet Stair datorită calității superioare ale acestora:
Recenzii pentru cele mai bune hrănitoare automate pentru câini
Scară Trixie Pet Stair
Scările Trixie Pet Stair sunt confecționate din lemn de pin. Covorașul atașat pe fiecare treaptă evită alunecarea și, implicit accidentarea câinelui. Achiziționând aceste scări, veți menaja articulațiile câinelui, iar acesta va ajunge cu ușurință pe canapea, în pat sau în alte locuri pe care acesta le adoră, fără a fi nevoit să execute vreun salt măreț.
În concluzie, labele din spate nu vor fi solicitate la aterizare, iar urcarea se va face cu ușurință, forța câinelui provenind din labele superioare ale acestuia. Dimensiunile scării Trixie Pet Stair sunt de 40x38x45 cm, iar scara poate susține până la 50 de kg.
Puteți achiziționa scările Trixie Pet Stair de pe site-ul nostru pentru a alina durerile câinelui vostru afectat de displazia de șold sau alte afecțiuni locomotorii.
Mielopatia degenerativă: cea mai înfricoșătoare boală legată de atrofierea labelor posterioare
Cea mai înfricoșătoare boală asociată cu atrofierea labelor posterioare la câini este numită mielopatie degenerativă sau prescurtat MD. Este o boală cruntă, deoarece afecțiunea nu are nicio cauză cunoscută și nici nu se cunoaște vreun tratament. Este întâlnită cel mai des la rasele mari – în special Ciobănescul German – dar se poate să apară și la câinii mai mici.
Când un câine este depistat cu mielopatie degenerativă, teaca protectoare care înconjoară nervii din măduva spinării începe să se degradeze. În acest caz, semnalele nervoase care ar trebui să ajungă, în mod normal, la mușchi câinelui sunt întrerupte. Această comunicare defectuoasă face imposibilă mișcarea labelor deoarece mușchii nu primesc acele impulsuri nervoase.
De-a lungul timpului, această lipsă de mișcare ar putea provoca atrofierea labelor posterioare ale câinelui. Agresivitatea bolii poate varia în timp, dar nu va dispărea complet. În cele din urmă, câinele cu această boală va ajunge în situația în care nu va mai putea merge.
Diagnosticul și verdictul în cazul mielopatiei degenerative
Din cauza severității mielopatiei degenerative, afecțiunea tinde să fie diagnosticată de un medic veterinar numai după ce toate celelalte boli și afecțiuni care ar putea provoca slăbiciunea labelor posterior au fost eliminate din rândul cauzelor.
Dacă se stabilește că patrupedul are suferă de mielopatie degenerativă, din păcate, nu există niciun fel de tratament eficient. Cu toate acestea, studiile au arătat că patrupezii care fac terapie pot avea cel puțin o calitate a vieții mai bună și o viață mai lungă față de cei care nu beneficiază de acest proces de recuperare.
O luptă cu genetica împotriva mielopatiei degenerative
Deși încă nu a fost descoperit un tratament pentru mielopatia degenerativă, oamenii de știință susțin că animalele care au fost diagnosticate cu această boală au o mutație genetică specifică. Mai mult, câinii care poartă două copii ale acestei genei sunt aproape toți afectați de mielopatia degenerativă.
Această concluzie a fost un instrument vital pentru a stopa afecțiunea la generațiile viitoare deoarece identificarea potențialilor purtători ai bolii ne permite să-i eliminăm pe aceștia din diferite programe de reproducere.
Este greu, dar tu trebuie să fii un stăpân puternic
Poate fi de-a dreptul devastator să vezi că prietenul tău patruped se chinuie să țopăie, să meargă sau, apoi, chiar să se deplaseze. Cu toate acestea, dacă ai un câine afectat de mielopatia degenerativă, ține doar de tine să fii puternic și să-l iubești cât poți. De la debutul bolii, câinele tău se va afla într-o situație foarte dificilă; ar trebui să încerci să-i satisfaci nevoile cât poți de bine.
