Ciobăneștii Australieni sunt cunoscuți pentru personalitatea lor energică și mintea ascuțită. Deși acești câini sunt loiali și dornici să își mulțumească stăpânii, pot intra rapid în bucluc dacă nu au o activitate care să îi ocupe. Până la urmă, sunt o rasă de câini de turmă.
Procesul este similar cu cel întâlnit la un Brac German, ambele rase având nevoie de o structură clară.
Înainte de a începe antrenamentul propriu-zis, este util să te informezi despre toate etapele de creștere la căței pentru a ști la ce să te aștepți.
Pentru a te ajuta să treci cu bine peste primul an din viața puiului tău, am adunat câteva sfaturi esențiale de la experți veterinari despre creșterea și educarea acestei rase.
Etapa de creștere: Între 8 și 16 săptămâni
Obiectivul #1: Comenzile de bază și stabilirea regulilor
Ciobăneștii Australieni sunt câini inteligenți care au nevoie de stimulare mentală constantă. Când puiul tău este mic, este esențial să îi antrenezi atât mintea, cât și corpul. Începe cu noțiunile de bază.
Dacă ești interesat și de alte rase de lucru, poți citi despre dresajul unui Ciobănesc de Berna.
Este important ca puiul să își învețe numele și comenzile simple precum „șezi” sau „culcat”. De asemenea, trebuie să începi exercițiile de rechemare (venirea la comandă) folosind o atitudine pozitivă și să îl înveți să meargă frumos în lesă. Aceasta este perioada în care vă cunoașteți unul pe celălalt.
Veterinarii subliniază importanța de a menține creierul unui „Aussie” ocupat. Dacă nu îl înveți tu ce vrei să facă, va învăța singur alte lucruri – și probabil nu vor fi pe placul tău. Fiind foarte deștepți, învață extrem de repede.
Dacă ai reguli specifice în casă, stabilește limitele încă de la început. Este mult mai bine să impui aceste standarde de când este mic. Pentru un câine poate fi foarte derutant să schimbi regulile la jumătatea drumului.
Obiectivul #2: Socializarea puiului
Cât timp este pui, este vital să îl socializezi și să îl expui la oameni noi, locuri diferite, sunete, suprafețe și alți câini. Un cățeluș bine socializat va deveni un adult prietenos și echilibrat.
Asigură-te că puiul interacționează doar cu animale despre care știi sigur că sunt sănătoase și vaccinate. La această vârstă, nu este recomandat să mergi în locuri publice aglomerate unde nu cunoști istoricul medical al celorlalte animale.
Pentru o socializare corectă, poți căuta cursuri de dresaj pentru pui (puppy class), unde poate învăța bunele maniere și poate interacționa cu alți căței într-un mediu controlat.
Obiectivul #3: Igiena în casă și obișnuirea cu cușca
Ca în cazul oricărui pui, trebuie să începi educarea pentru a face nevoile afară din prima zi în care ajunge acasă. Cușca (sau țarcul de interior) este un instrument foarte util în acest proces. Înainte de a aduce puiul acasă, ar trebui să ai deja un plan și un program bine stabilit. Consecvența și răbdarea sunt cheia succesului.
Alege un loc specific pentru nevoi și du-l acolo de fiecare dată. Puii au vezica mică și trebuie să urineze des. Menținerea unui program regulat este critică pentru succesul dresajului.
Etapa de juniorat: Până la 6 luni
Obiectivul #4: Perfecționarea comenzilor de bază
Până la vârsta de 6 luni, puiul tău ar trebui să stăpânească aproape toate noțiunile de bază. Totuși, acești câini sunt atât de inteligenți încât nu se opresc niciodată din învățat.
Așa cum se menționează și în ghidul de dresaj pentru Boxer, consistența în etapa de juniorat este vitală.
La 6 luni, ar trebui să fie deja învățat să își facă nevoile afară, să se simtă confortabil în cușca lui (chiar și când ești plecat) și să execute corect comenzile „șezi” și „culcat”. De asemenea, ar trebui să vină destul de bine atunci când este strigat.
Tot la această vârstă, un Ciobănesc Australian ar trebui să poată merge frumos în lesă. Chiar dacă se apropie de perfecționarea acestor abilități, experții recomandă să folosești în continuare recompense și alte ajutoare pentru a-l motiva.
Un aspect care îi face pe acești câini diferiți este faptul că nu le place repetiția excesivă. Dacă îi ceri să facă același lucru de nenumărate ori, s-ar putea să nu o mai facă la fel. Odată ce au înțeles o comandă, dacă insiști prea mult, s-ar putea să schimbe comportamentul pentru că vor crede că au greșit prima dată.
Obiectivul #5: Exerciții pentru corp și minte
Când îți scoți puiul la mișcare, este important să incluzi atât exerciții fizice, cât și mentale.
Un „Aussie” are nevoie de multă mișcare zilnic, mai ales în perioada de creștere. Asta înseamnă plimbări zilnice lungi și activități variate. Pentru minte, poți folosi jocuri simple: învață-l să intre într-o cutie, să își pună jucăriile în cutie sau să execute comenzi în interiorul ei. Acest lucru îi oferă un punct de concentrare.
Există și activități distractive pe care le poți face în curte sau chiar în sufragerie, cum ar fi jocurile cu mingea. Totuși, ai grijă să eviți activitățile cu impact mare asupra articulațiilor (sărituri înalte, alergări bruște pe suprafețe dure) până când câinele nu este complet dezvoltat fizic.
De la un an și peste
Până la prima aniversare, câinele tău ar trebui să cunoască toate comenzile de bază, să fie relaxat când rămâne singur și să aibă o rutină zilnică bine stabilită.
Obiectivul #6: Implicarea în activități sportive
Ciobăneștii Australieni excelează în sporturi canine precum agility, obediență sau probe de lucru cu turmele. Având o energie debordantă, canalizarea acesteia către ceva constructiv va face minuni pentru comportamentul lui.
Acești câini creează legături foarte puternice cu familiile lor. Loialitatea, inteligența și energia lor îi fac foarte ușor de dresat. Indiferent de activitatea aleasă, câinele tău va adora să o facă alături de tine.
Obiectivul #7: Răbdare și consecvență
Deși sunt dornici să placă, dacă nu ești consecvent, îi va fi greu câinelui să știe cum să se comporte.
Dacă locuiești cu familia, toată lumea trebuie să fie de acord cu regulile casei. Altfel, câinele va fi confuz și nu va învăța corect. Toți membrii familiei trebuie să aplice aceleași metode de dresaj și aceleași limite.
Consecvența și răbdarea sunt esențiale, mai ales dacă apar dificultăți pe parcurs. În jurul vârstei de un an și jumătate, mulți câini trec printr-o „fază de adolescență” și pot părea că au uitat tot ce au învățat. Nu te teme să reiei exercițiile de bază; uneori au nevoie doar de o mică reamintire a regulilor.
