Fiecare cuib de pui reprezintă o aventură nouă și captivantă. După luni de cercetare a pedigree-ului și analizarea trăsăturilor părinților, viitorul se află acum în cuibul de fătare. Genetica este deja stabilită, așa că acum începe etapa de socializare a puilor.
Înainte de a începe acest proces, mulți crescători se întreabă dacă pot alege sexul cățeilor dintr-o cuibă pentru a asigura o dinamică armonioasă în viitoarele familii.
Manevrarea puilor în fiecare zi, încă din prima clipă, îi obișnuiește pe aceștia cu atingerea și mirosul uman. Este important ca mama să îți permită să iei puii din cuib fără să protesteze. În primele zile, mângâie puii în timp ce sug și scoate-i doar pentru a-i cântări sau pentru a le oferi hrană suplimentară, după ce ai scos mama afară pentru scurt timp. Dacă puii trebuie să treacă prin proceduri medicale (cum ar fi cuparea cozii, acolo unde este permis și necesar), mama trebuie scoasă din cameră înainte, iar puii puși într-o cutie sigură și caldă. Ea nu trebuie să îi vadă când sunt luați, pentru a nu-și face griji că puii vor dispărea definitiv.
În primele trei săptămâni, este necesar să pui mâna pe pui de mai multe ori pe zi. Acest lucru îți oferă informații prețioase despre starea lor, răspunsurile motorii și sănătatea generală. Astfel, ei se învață să fie atinși peste tot, chiar și în momentele în care nu au neapărat chef de asta.
Pe măsură ce se dezvoltă, s-ar putea să observi că masculii și femelele reacționează diferit la imagini și sunete, imediat după ce încep să deschidă ochii și urechile, în jurul vârstei de trei săptămâni. Studiile asupra creierului mamiferelor au arătat că există diferențe intrinseci între masculi și femele din cauza cromozomilor sexuali. Cercetările arată că anumite zone ale creierului sunt influențate diferit de genele specifice fiecărui sex.
De exemplu, s-a observat că femelele tind să audă mai bine, în timp ce masculii sunt mai predispuși la comportamente riscante. În cazul puilor de om, s-a observat că fetițele sunt mai receptive la expresiile faciale, în timp ce băieții reacționează mai mult la mișcare. Aceste observații pot fi aplicate și în lumea canină.
Cum poți folosi aceste informații când socializezi puii? Experții au observat că femelele tind să fie mai sensibile la zgomote puternice. S-ar putea să fie nevoie să obișnuiești femelele cu sunetele intense mai lent decât pe masculi, mai ales dacă plănuiești să mergi cu ele la expoziții canine. Masculii sunt, de obicei, mai aventuroși și dornici să își asume riscuri. Deși acest lucru este bun, s-ar putea să aibă nevoie de mai multă supraveghere pentru a nu se răni în timpul jocului. Poate fi util ca mama să îi disciplineze puțin pe masculi pentru a-i învăța autocontrolul, în timp ce tu te joci cu femelele, încurajându-le să fie mai curajoase.
Deoarece femelele s-ar putea să nu fie la fel de atrase de mișcare, va trebui să petreci mai mult timp învățându-le să îți urmărească mâinile în timpul dresajului, pentru a fi pregătite mai târziu pentru semnalele vizuale. Majoritatea câinilor răspund bine la recompense alimentare, așa că folosirea mâncării împreună cu mișcările mâinii îi va învăța să fie atenți la tine. Pe de altă parte, masculii ar putea avea nevoie de încurajări suplimentare pentru a reacționa la expresiile tale faciale. Zâmbetul este o metodă excelentă de recompensă și laudă tăcută, dar masculii trebuie uneori învățați să îl prețuiască.
Unii dresori folosesc mici trucuri, cum ar fi să țină o recompensă aproape de față pentru a încuraja câinele să le privească chipul, oferind apoi un zâmbet larg. Reține că, dacă puii vor ajunge în familii unde vor fi antrenați pentru performanță sau sporturi canine, orice faci acum pentru a le ușura învățarea va fi extrem de valoros pe viitor.
Diferențele de dezvoltare a creierului între masculi și femele sunt fascinante și ne oferă șansa de a ne îmbunătăți abilitățile de socializare. Pentru cei care vor să încerce abordări noi, aceste informații pot fi un instrument util în creșterea unor câini echilibrați și fericiți.
