Atât crescătorii experimentați, cât și cei la început de drum, pot beneficia de pe urma monitorizării puilor nou-născuți folosind parametrii de mai jos. Aceste date te vor ajuta să intervii rapid și să previi pierderea puilor fragili în primele zile de viață.
Pentru a asigura o tranziție ușoară către viața de adult, este important să te informezi și despre socializarea timpurie a puilor încă din primele lor săptămâni.
Pentru o pregătire completă a momentului nașterii, îți recomandăm să consulți și acest ghid practic pentru fătare.
O simplă privire în cuibul puilor nu oferă suficiente informații. Măsurarea unor indicatori specifici îți permite să ai o discuție productivă cu medicul veterinar. Nu poți gestiona eficient decât ceea ce poți măsura concret.
Cu ajutorul acestor date, putem interveni și oferi tratamente specifice destul de devreme în primele zile de viață, reducând semnificativ mortalitatea neonatală, care uneori poate ajunge până la 40% din puii nou-născuți.
| Parametru | Risc | Gestionarea riscului |
| 1. Scorul APGAR (Aspect, puls, grimase, activitate și respirație) | Un scor APGAR sub 7 este asociat cu un risc de deces de 22 de ori mai mare în primele 8 ore de la naștere.
Puii cu un scor între 4 și 7 au o șansă de supraviețuire de 90% dacă se intervine corect. |
Continuă eforturile de reanimare: aspirarea secrețiilor, oxigen, ventilație și asistență veterinară de urgență.
Puii cu un scor APGAR între 0 și 3 au nevoie de îngrijire intensivă imediată. |
| 2. Greutatea | Puii cu greutate mică la naștere au o probabilitate de 81% de a muri în primele 48 de ore. Puii care se află în categoria celor mai ușori 25% din rasa lor au un risc crescut de mortalitate.
O scădere în greutate mai mare de 4% crește riscul de deces de 8 ori. |
Un cântar digital este esențial (se recomandă măsurarea în grame).
Rase de talie mică (Toy): 100 – 200 g Rase medii: 200 – 400 g Rase mari: 400 – 600 g Rase gigant: 600 – 800 g |
| 3. Dimensiunea cuibului | Cuiburile mari (mulți pui) prezintă un risc de 4 ori mai mare de deces neonatal, asociat de obicei cu greutatea mică la naștere. | Oferă suport nutrițional prin hrănire cu biberonul sau prin sondă.
Se poate folosi plasmă dacă aportul de colostru este limitat. |
| 4. Sindromul celor 3 H | Hipotermie -> oprirea tranzitului intestinal -> deshidratare -> hipoglicemie.
Temperatura camerei: 24°C. Temperatura suprafeței: 32 – 35°C. Temperatura rectală: 34 – 35,5°C (primele 24h). Temperatura rectală: 35,5 – 36,5°C (prima săptămână). Puii hipotermici au un risc de deces de 4 ori mai mare. Umiditatea ar trebui să fie în jur de 55%. Monitorizează hidratarea verificând mucoasele și culoarea urinei. |
Folosește un termometru rectal și o stație meteo pentru a monitoriza temperatura și umiditatea.
Puii nu își pot regla temperatura corpului singuri până la vârsta de 3 săptămâni. Se recomandă utilizarea unui incubator și a unui concentrator de oxigen. Evită lămpile de căldură, deoarece pot cauza deshidratare, supraîncălzire sau risc de incendiu. Nu hrăni puiul până când nu are temperatura rectală corectă timp de cel puțin o oră. Încălzirea trebuie făcută treptat. |
| 5. Hipoglicemia | Nivelul glicemiei de 90 mg/dl sau mai mare la 24-48 de ore este normal.
Glicemia sub 90 mg/dl = risc de deces de 4 ori mai mare. |
Folosește un glucometru (testare din pernuța lăbuței).
Se poate administra sirop de porumb sau dextroză 5% la recomandarea medicului. Hrănire prin sondă sau biberon. |
| Parametru APGAR | 0 | 1 | 2 |
| A = Culoarea mucoaselor | Cianotice (albastre) / Albe | Roz pal | Roz intens |
| P = Puls (frecvență cardiacă) | Absent | < 200 bătăi/min | > 200 bătăi/min |
| G = Grimase (reflexe) | Absent | Slab | Viguros |
| A = Activitate (mobilitate) | Flasc (moale) | Flexie ușoară | Mișcări active |
| R = Respirație | Absentă | Slabă / Neregulată | Regulată / Plâns |
Sfaturi pentru hrănirea prin sondă
Rămâneți vigilenți pe tot parcursul creșterii lor pentru a putea recunoaște din timp orice alte boli frecvente la căței ce pot apărea.
NU folosi bureți sau pipete pentru hrănire, din cauza riscului de aspirație (laptele poate ajunge în plămâni). Dacă puii sunt prea slăbiți pentru a suge din biberon, hrănirea prin sondă este mai sigură dacă este făcută corect.
- Măsoară sonda în prealabil – până la ultima coastă.
- Ciupește ușor puiul – acesta trebuie să scoată un sunet înainte de hrănire (pentru a te asigura că este activ).
- Introdu sonda cu bărbia puiului în jos.
- Introdu sonda pe lateralul gurii, de preferat pe partea stângă.
- Preîncălzește atât puiul, cât și formula de lapte înainte de masă.
