Când erai mic, probabil ai auzit avertismente despre riscurile de a călca într-un cui ruginit. Se pare că nu rugina în sine este problema, ci bacteriile care se adună în sol și pe obiectele ruginite, cum ar fi mașinile vechi, gardurile metalice sau diverse unelte. Aceste bacterii produc o toxină care poate infecta atât oamenii, cât și animalele de companie, ducând la o boală numită tetanus, care poate cauza încleștarea maxilarului (sau „trismus”) la câini.
În unele cazuri, spasmele incipiente pot fi confundate cu situații în care un câine clănțăne din dinți din cauza stresului sau a frigului.
Deși este o afecțiune rară, încleștarea maxilarului apare atunci când un câine nu își poate deschide sau închide gura. Pe lângă tetanus, există și alte probleme care pot duce la acest simptom. Încleștarea poate fi provocată de miozita mușchilor masticatori (care afectează mușchii folosiți pentru mestecat), probleme ale articulației temporomandibulare, traumatisme, obiecte străine blocate în gură sau afecțiuni dentare grave.
Defectele congenitale, tulburările nervoase și tumorile pot, de asemenea, să ducă la rigiditatea maxilarului. Citește în continuare pentru a afla ce cauzează încleștarea maxilarului atunci când este provocată de tetanus, care sunt opțiunile de tratament și care sunt șansele de recuperare.
Cum fac câinii tetanus?
Tetanusul este o infecție bacteriană gravă care afectează sistemul nervos al câinelui. Veterinarii explică faptul că cele mai frecvente cauze sunt rănile prin înțepare adâncă sau tăieturile care se contaminează cu pământ sau murdărie, unde trăiesc aceste bacterii. Bacteria Clostridium tetani nu pune de obicei probleme dacă este înghițită, dar dacă pătrunde într-o rană, se poate multiplica și produce o toxină care călătorește prin nervi până la măduva spinării și creier.
Este esențial ca proprietarii să fie vigilenți și în privința altor infecții bacteriene periculoase, cum ar fi leptospiroza la câini, care poate fi contractată din medii contaminate.
Deși simptomele neurologice pot fi alarmante, tetanusul nu trebuie confundat cu turbarea la câini, o altă afecțiune extrem de gravă care afectează sistemul nervos.
Ca măsură preventivă, vaccinul împotriva tetanusului nu este recomandat de rutină pentru câini, deoarece aceștia sunt mai puțin sensibili la efectele toxinei comparativ cu oamenii. Totuși, deși câinii au o anumită rezistență naturală, nu sunt complet imuni. Experții recomandă să îți ții câinele departe de zonele cu resturi de construcții sau obiecte metalice ruginite ori ascuțite.
În plus, este esențial să cureți rapid orice rană și să mergi la veterinar, mai ales în cazul înțepăturilor adânci. Acest lucru presupune spălarea temeinică a rănii pentru a elimina sporii bacterieni. Pe lângă prevenirea rănilor, asigură-te că locul unde doarme câinele și mediul în care trăiește sunt menținute curate.
În afară de tetanus, alte condiții pot cauza încleștarea maxilarului, inclusiv traumatismele sau luxația articulației temporomandibulare (cea care permite gurii să se deschidă și să se închidă). O altă cauză poate fi inflamația cronică din cauza problemelor dentare sau a bolilor mușchilor din jurul acestei articulații, cum ar fi artrita canină.
Care sunt simptomele încleștării maxilarului?
Din momentul infectării rănii, poate dura câteva zile sau chiar câteva săptămâni până la apariția simptomelor. Toxina tetanică provoacă spasme musculare severe. De obicei, spasmele încep la nivelul maxilarului și al feței, dar se pot răspândi în tot corpul, făcând dificilă mișcarea, hrănirea și chiar respirația în cazurile foarte grave.
Din cauza stării de rău și a durerii intense, pot apărea schimbări bruște de comportament sau chiar o stare necaracteristică de agresivitate la câini.
De asemenea, rigiditatea poate fi însoțită de o durere a gâtului care face ca animalul să refuze hrana și să aibă dificultăți la deglutiție.
Simptomele includ:
- Incapacitatea de a deschide sau închide gura
- Rigiditate în maxilar și în mușchii faciali
- O expresie facială fixă, similară cu un zâmbet forțat (risus sardonicus)
- Urechile pot sta nefirește de drepte
- Durere sau disconfort vizibil
- A treia pleoapă poate deveni vizibilă
- Slăbiciune la mușcat sau mestecat
- Pierderea poftei de mâncare
- Salivare excesivă
- Umflarea zonei gurii sau a ochilor
Pe măsură ce starea se agravează, câinele poate avea dificultăți mari să mănânce și să bea, deoarece corpul devine tot mai rigid, în special picioarele. Unii câini pot avea febră din cauza spasmelor musculare constante. Dacă observi oricare dintre aceste semne, contactează imediat medicul veterinar.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticarea se bazează în mare parte pe semnele clinice și pe istoricul medical. Veterinarul va face o examinare fizică pentru a evalua rigiditatea musculară și va căuta eventuale obiecte străine blocate în gură. Dacă se suspectează un traumatism la nivelul articulației, pot fi necesare radiografii.
Analizarea unor mituri despre igiena dentară te poate ajuta să înțelegi mai bine ce este normal și ce reprezintă o urgență medicală.
O rutină de îngrijire dentară bine pusă la punct ajută medicul să excludă cauzele locale atunci când evaluează sănătatea maxilarului.
Pentru a evita leziunile bucale accidentale, este esențial să alegi cu atenție jucăriile de mestecat oferite patrupedului tău.
Medicul va ține cont de istoricul recent al câinelui, inclusiv răni recente sau schimbări în comportament și apetit. De exemplu, dacă animalului tău îi place să roadă bețe, acestea se pot așchia sau se pot bloca între dinți, împiedicând închiderea gurii.
Din cauza spasmelor musculare, veterinarul va testa și reflexele câinelui, care tind să fie exagerate în caz de tetanus. Pot fi recomandate analize de sânge, de urină sau chiar teste mai avansate precum RMN-ul, mai ales dacă se suspectează infecții sau tumori. Totuși, testele de sânge pentru a confirma prezența bacteriei Clostridium tetani nu sunt întotdeauna concludente.
Cum se tratează încleștarea maxilarului?
Tratamentul necesită îngrijire intensivă și, de obicei, spitalizare. Deși oamenii fac vaccinuri antitetanice, câinii au un risc mai mic și sunt mai puțin afectați de toxină, dar odată instalată boala, intervenția trebuie să fie rapidă.
Câinele va primi îngrijire de susținere și o combinație de antitoxină (pentru a neutraliza toxinele care nu s-au fixat încă pe nervi), antibiotice pentru a lupta cu infecția și relaxante musculare pentru a controla spasmele. Eficiența antitoxinei depinde de cât de repede este administrată. Antibioticele nu neutralizează toxina deja existentă, dar opresc bacteria să producă altele noi.
Veterinarul poate prescrie antiinflamatoare pentru a reduce umflăturile. În cazurile severe, câinele ar putea avea nevoie de suport respirator, tuburi de hrănire sau perfuzii pentru a preveni deshidratarea. Dacă problema este cauzată de o boală a articulației, poate fi necesară chirurgia.
Dacă îți îngrijești câinele acasă în timpul recuperării, este recomandat să îl ții într-un mediu întunecat și liniștit, deoarece zgomotele și lumina puternică pot declanșa spasme musculare. Câinii trebuie întorși periodic de pe o parte pe alta și trebuie să aibă un culcuș moale pentru a preveni rănile de decubit (escarele). De asemenea, hrana umedă sau moale, care nu necesită mestecare, este de mare ajutor.
Care sunt șansele de recuperare?
Detectarea timpurie este esențială. Prognosticul depinde de cât de repede a fost depistat tetanusul și de severitatea simptomelor. Mulți câini se pot recupera cu îngrijire adecvată dacă tratamentul începe înainte ca toxina să se răspândească în tot corpul.
Informarea constantă despre bolile frecvente la câini rămâne cea mai bună metodă de prevenție pentru orice stăpân responsabil.
Procesul de recuperare tinde să fie lent. Poți vedea îmbunătățiri într-o săptămână, dar recuperarea completă poate dura câteva săptămâni. Unii câini pot avea nevoie de kinetoterapie ulterior pentru a-și recăpăta funcția musculară normală.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Dacă animalul tău prezintă simptome îngrijorătoare, consultă imediat un specialist.
