Recent, am ajutat o prietenă crescătoare să pregătească un pachet de materiale informative pentru viitorii stăpâni. Era la prima ei cuibă, așa că tot procesul era nou pentru ea. Am fost surprinsă să aflu că, atunci când ea și-a cumpărat cățeaua, crescătorul de la care a luat-o nu îi oferise nimic asemănător. Obișnuiam să cred că aceste materiale sunt standard în relația cu publicul, dar se pare că nu este mereu așa.
Indiferent dacă avem pui de vânzare sau nu, cred cu tărie că fiecare dintre noi trebuie să fie un ambasador al rasei pe care o crește. Puțin timp investit în educarea potențialilor cumpărători poate preveni multe suferințe ulterioare – de exemplu, situațiile în care cineva alege o rasă nepotrivită în grabă sau poate nu este făcut pentru a avea un câine.
În prezent, nevoia de a oferi informații corecte și rapide despre rasă este mai mare ca niciodată. Dacă răspunzi prompt și politicos la întrebări, poți împiedica un cumpărător entuziasmat să apeleze la „ferme de căței” de pe internet sau la comercianți care vând metiși sub denumiri de marketing atractive.
Informații de bază despre rasă
Împart materialele informative în două categorii: fapte esențiale despre rasă, pe care le trimiți prin e-mail oricui întreabă, și un chestionar personalizat pentru cei care sunt cu adevărat interesați de un cățel de la tine.
Dincolo de detaliile tehnice, găsirea căminului potrivit pentru pui este obiectivul final al oricărei interacțiuni cu potențialii clienți.
Să începem cu informațiile de bază. Iată câteva elemente pe care le poți avea pregătite în calculator pentru a le trimite rapid:
- Standardul rasei. Unele standarde sunt scrise într-un stil mai tehnic, dar majoritatea începătorilor nici nu au auzit de ele. Lasă-i să descopere „proiectul” după care evaluăm câinii în programul de selecție. În funcție de rasă, poți evidenția pasajele despre culoare sau mărime (de exemplu, faptul că anumite culori „la modă” sunt de fapt defecte eliminatorii poate fi un semnal de alarmă util).
- „Zece mituri despre rasă”. Aici poți demonta strategiile de marketing false despre dimensiuni inexistente (cum ar fi „teacup”), sau poți explica de ce rasa ta nu este potrivită pentru pază, dacă este cazul.
- Date de contact ale cluburilor de rasă. Poți trimite link-uri către asociațiile chinologice sau cluburile naționale. Informațiile oficiale vor completa materialele tale, iar aceste site-uri au adesea liste cu crescători recomandați.
- Informații de bază despre îngrijire (toaletaj). Dacă le explici începătorilor de ce nu este recomandat să tundă un câine cu blană dublă, s-ar putea să își dea seama că au nevoie de altă rasă. De asemenea, menționarea costurilor pentru toaletajul profesional poate fi un test de realitate pentru cei care nu își permit întreținerea lunară.
- Listă de recomandări. Oferă titluri de cărți bune, reviste sau site-uri web de încredere unde pot învăța mai multe.
Chestionarul tău personal
După câteva schimburi de mesaje sau apeluri telefonice cu un potențial cumpărător care pare serios, trimite-i un chestionar. Acesta te va ajuta să afli detalii concrete despre locuință (stă cu chirie sau e proprietar, are curte îngrădită?), membrii familiei (copii mici?), stilul de viață (lucrează de acasă sau e plecat mult timp?) și alte animale de companie.
Odată ce selecția este finalizată, planificarea este cheia, inclusiv cum să găsești un transport sigur dacă noii stăpâni locuiesc la distanță mare.
Încurajează-i pe noii proprietari să citească și despre contractele cu crescătorii de câini pentru a înțelege mai bine protecția juridică oferită.
După ce ai selectat familia potrivită, nu uita că este esențial să știi cum să pregătești un contract care să stipuleze clar responsabilitățile fiecărei părți.
Prefer întrebările deschise în locul celor cu „da” sau „nu”. Poți afla mult mai multe despre o persoană astfel. Încurajează-i să răspundă pe larg. Dacă observi rezistență sau dacă nu răspund deloc, înseamnă că procesul de selecție și-a atins scopul.
Răspunsurile la întrebări precum „Ce v-a atras la această rasă?” sau „Ce planuri aveți cu câinele?” pot scoate rapid din cursă anumite persoane sau, dimpotrivă, pot declanșa o conversație minunată despre sporturi canine sau expoziții.
Este esențial să întrebi despre câinii avuți în trecut și despre medicul veterinar la care merg. Este o persoană care a schimbat șapte câini în cinci ani sau cineva care plânge pierderea unui prieten drag de 15 ani? Un cabinet veterinar îți poate confirma dacă fostele animale au avut vaccinările și controalele la zi.
Nu toți crescătorii buni au aceleași priorități. Unii nu au o problemă dacă un câine cu blană dublă este tuns scurt o dată pe an; alții se revoltă la simpla sugestie. Dacă un aspect este important pentru tine, include-l în chestionar. Dacă este un motiv de refuz, e mai bine să afli de la început.
Nu uita să întrebi un lucru banal: „Ați întâlnit vreodată în realitate un [numele rasei]?”. Popularitatea raselor se schimbă. Tinerii de azi văd mii de Bulldog Francezi sau Cavalieri în orașele mari, dar mulți nu au mângâiat niciodată un Collie sau un Cocker Spaniel bine crescut. Nu presupune nimic; trebuie să educăm fără să judecăm.
În acest parcurs, este util să reflectezi asupra modului în care îți vei exercita rolul de mentor pentru noii stăpâni, menținând un echilibru între ajutor și autoritate.
În cele din urmă, creșterea câinilor din pasiune și plăcere este singura abordare care garantează bunăstarea animalelor și respectul comunității chinologice.
Crescătorii responsabili trebuie să vadă întrebările publicului nu ca pe o bătaie de cap, ci ca pe o oportunitate de a învăța pe cineva ceva nou. Cei care cresc câini doar pentru profit profită de naivitatea cumpărătorilor chiar în acest moment. Viitorul raselor noastre depinde de noi.
