Majoritatea stăpânilor se confruntă la un moment dat cu episoade de diaree la câinii lor. Deși această problemă comună se rezolvă adesea cu un tratament ușor acasă, diareea poate fi și un simptom al unei afecțiuni mult mai grave. De exemplu, apariția bruscă a unei diarei agresive, cu sânge, poate fi un semn de gastroenterită hemoragică (HGE). Cunoscută și sub numele de sindromul diareei hemoragice acute (AHDS), această afecțiune poate pune viața câinelui în pericol. Află mai multe despre HGE și despre modul în care este diagnosticată și tratată.
Simptomele HGE la câini
Denumirea clinică a acestei afecțiuni s-a schimbat recent din gastroenterită hemoragică (HGE) în sindromul diareei hemoragice acute (AHDS). Vechiul nume sugera în mod incorect o inflamație a stomacului. Cercetătorii care au studiat modificările de la nivelul mucoasei intestinale au descoperit că mulți dintre câinii afectați nu prezentau, de fapt, inflamație în stomac.
Recunoașterea timpurie a semnelor clinice face parte din cele mai importante sfaturi pentru tulburările digestive la câini, ajutând la prevenirea complicațiilor grave.
Acest sindrom este întâlnit frecvent la rasele de talie mică sau „toy”, printre care:
- Chihuahua
- Cavalier King Charles Spaniel
- Teckel (Dachshund)
- Maltez
- Pinscher pitic
- Schnauzer pitic
- Yorkshire Terrier
Totuși, studiile arată că și rasele mari, precum Labrador Retriever, pot fi afectate, deci câinii de orice talie pot contracta boala. Această afecțiune nu este contagioasă și poate apărea la orice vârstă, deși este mai des întâlnită la câinii adulți, de vârstă mijlocie.
Care sunt cauzele HGE la câini?
AHDS este considerat un sindrom deoarece cauzele sale nu sunt încă pe deplin înțelese. Totuși, cercetările actuale sugerează că o anumită toxină contribuie la dezvoltarea bolii în cazul unor câini.
Recunoașterea simptomelor timpurii este vitală, mai ales că există multe alte boli frecvente la căței care pot fi confundate cu urgențele digestive.
Clostridium perfringens este o bacterie care trăiește în mod natural în tractul gastrointestinal. Un tip specific al acestei bacterii produce o toxină problematică numită netF. Infecțiile legate de această bacterie sau hipersensibilitatea la toxina netF ar putea juca un rol în declanșarea AHDS.
Există și alți factori predispozanți. În unele cazuri, AHDS pare să apară mai des iarna. Vremea rece sau ingerarea de zăpadă, împreună cu un istoric de probleme intestinale cronice, pot contribui la apariția sindromului.
Care sunt semnele HGE la câini?
Dacă animalul tău are o formă ușoară de diaree, s-ar putea să fie nevoie să mergi la veterinar doar dacă simptomele persistă câteva zile sau dacă starea lui se înrăutățește rapid. Totuși, în cazul AHDS, amânarea tratamentului poate fi fatală.
Deși poate fi tentant să folosești medicamente de uz uman, administrarea de Imodium pentru câini fără aviz medical poate masca simptome grave.
Simptomele și severitatea AHDS variază foarte mult, dar, de regulă, debutul este extrem de rapid. Un câine poate trece de la o stare perfectă de sănătate la o stare foarte gravă în mai puțin de 12 ore. Vărsăturile apar în aproximativ 50% din cazuri, urmate de o diaree apoasă și cu mult sânge (care poate semăna cu dulceața de zmeură). În cazurile severe, pierderea rapidă de lichide duce la deshidratare extremă, scăderea nivelului de proteine din sânge, șoc hipovolemic (scăderea volumului de sânge, care afectează inima) și insuficiență renală acută.
Câinii au adesea tensiunea arterială scăzută, pot fi slăbiți și pot avea un ritm cardiac accelerat (tahicardie). De asemenea, pot prezenta dureri abdominale. Sepsisul (infecția sângelui) este o complicație rară, dar extrem de gravă.
Consultă imediat un medic veterinar dacă diareea câinelui nu se oprește și este însoțită de oricare dintre următoarele:
- Letargie (lipsă de energie)
- Vărsături
- Lipsa poftei de mâncare
- Mucoase uscate (gingii lipicioase sau uscate)
- Temperatură rectală ridicată (peste 39,5 grade Celsius)
Poți verifica nivelul de hidratare prin „testul pliului cutanat”. Dacă ridici pielea de pe ceafa câinelui și aceasta rămâne ridicată (nu revine imediat la loc), este un semn de deshidratare severă.
Cum se diagnostichează AHDS?
Din păcate, nu există teste rapide specifice pentru AHDS. Există un test pentru detectarea toxinei netF, dar rezultatele vin de obicei după 48-72 de ore, timp în care starea câinelui se poate schimba radical.
Sângerările intestinale abundente pot declanșa rapid anemia la câini, complicând procesul de vindecare.
În cazul puilor, riscurile sunt mult mai mari, așa că este esențial să știi exact ce trebuie să faci dacă cățelușul tău are diaree încă de la primele semne.
În schimb, diagnosticul se pune prin excluderea altor cauze. Veterinarul va analiza simptomele, istoricul medical și analizele de laborator pentru a exclude boli precum paraziții intestinali severi, pancreatita, prezența unui corp străin, tulburările de coagulare sau anumite tipuri de cancer.
Parvoviroza este o altă cauză comună a diareei hemoragice, dar aceasta afectează de obicei puii sau câinii nevaccinați și poate fi depistată rapid printr-un test specific.
Medicul va efectua un test de hematocrit (PCV) pentru a măsura globulele roșii. Un hematocrit scăzut indică o sângerare gastrointestinală reală, în timp ce un hematocrit foarte ridicat indică de obicei o deshidratare severă (deoarece sângele este mai concentrat).
Cum se tratează HGE la câini?
Tratamentul principal constă în îngrijirea de susținere. Veterinarul va începe imediat administrarea de fluide prin perfuzie (intravenos) pentru a rehidrata rapid câinele. Unii câini răspund foarte repede la perfuzii, în timp ce alții au nevoie de o intervenție mai agresivă.
Pentru o recuperare optimă, poți include în dietă alimente care calmează stomacul deranjat, adaptate nevoilor animalului spitalizat.
În cazuri mai rare, câinii pot avea nevoie de produse sanguine pentru a ajuta la absorbția fluidelor și la recuperare. Dacă animalul continuă să verse, se vor administra medicamente antiemetice.
Antibioticele pot fi sau nu parte din tratament. Mulți veterinari evită utilizarea lor excesivă din cauza rezistenței la antibiotice, dar le pot prescrie dacă există riscul unei infecții bacteriene în sânge.
După ce câinele începe să își revină, i se vor oferi cantități mici de hrană ușor de digerat. Pieptul de pui fiert cu orez alb sau o dietă veterinară specială pentru probleme gastrointestinale pot ajuta la refacerea intestinelor. De asemenea, medicul poate recomanda probiotice timp de până la o lună după rezolvarea crizei.
Prognoza pentru câinii cu HGE
Majoritatea câinilor cu AHDS se recuperează bine dacă primesc îngrijire medicală rapidă. Deși boala poate fi fatală fără tratament, rata de mortalitate este sub 10% în cazul câinilor spitalizați la timp.
În unele cazuri, dovleacul ca remediu pentru diaree poate fi adăugat în dietă după ce faza acută a trecut.
De obicei, câinii pot pleca acasă după câteva zile de spitalizare. Este rar ca AHDS să recidiveze, însă unii câini pot rămâne cu o sensibilitate gastrointestinală cronică din cauza daunelor suferite de intestine în timpul episodului acut.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Situațiile individuale pot varia, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist pentru orice problemă de sănătate a animalului tău de companie.
