Medicul veterinar ți-a spus că animalul tău are IBD. Sau a fost IBS? Cei doi termeni pot fi confuzi. IBS se referă la Sindromul Intestinului Iritabil, iar IBD la Boala Inflamatorie Intestinală. Termenul IBS este rar folosit în medicina veterinară, în timp ce IBD este o afecțiune foarte întâlnită la câini.
Aceste afecțiuni gastrointestinale pot varia de la episoade ușoare de constipație la câini până la inflamații cronice severe.
În acest articol:
- Ce este IBD la câini?
- Cauze comune ale Bolii Inflamatorii Intestinale
- Cum diagnostichează veterinarii IBD
- Opțiuni de tratament și gestionare
- Cum alegi abordarea corectă pentru câinele tău
Ce înseamnă IBD și IBS pentru câini
Pentru a complica lucrurile, atât IBD, cât și IBS sunt mai degrabă sindroame decât boli de sine stătătoare. IBD este cauzată de o reacție inflamatorie specifică la o iritație cronică a tractului intestinal. Indiferent de cauza de bază, rezultatul este că mucoasa intestinului este invadată de celule inflamatorii. Apare apoi un răspuns de tip alergic în interiorul tractului intestinal. Această inflamație împiedică digestia și absorbția nutrienților. Majoritatea câinilor cu IBD au un istoric de vărsături și/sau diaree recurentă sau cronică și pot avea un apetit scăzut.
Este util să cunoști și diferențele față de colita la câini, o altă afecțiune inflamatorie care vizează specific colonul.
La fel ca IBD, sindromul IBS este adesea caracterizat prin diaree, vărsături și pierdere în greutate. Dar, spre deosebire de IBD, IBS tinde să fie asociat cu anxietatea sau stresul. IBS la câini nu duce la inflamație cronică, sângerări intestinale sau leziuni intestinale permanente. Cu toate acestea, este inconfortabil și chiar debilitant pentru câinii afectați.
Cauzele Bolii Inflamatorii Intestinale la câini
O componentă genetică este bine documentată la oameni, iar experții suspectează că ar putea exista una și la câini. Faptul că anumite rase sunt mai predispuse la probleme digestive cronice susține această teorie. De exemplu, cercetările au arătat că rase precum Lundehund norvegian, Soft Coated Wheaten Terrier, Yorkshire Terrier, Ciobănesc German, Boxer și Bulldog Francez prezintă un risc mai mare. La Boxeri, se pare că o mutație genetică îi face mai puțin capabili să elimine bacterii precum Escherichia coli (E. coli).
Dezechilibrele microbiomului intestinal pot duce adesea la balonare și la apariția unor gaze intestinale deranjante.
Sistemul imunitar joacă, de asemenea, un rol major. Pereții intestinali se pot inflama atunci când răspunsul imunitar nu se oprește după ce agenții patogeni au fost eliminați.
În cazul IBD, dezechilibrele florei intestinale sunt frecvente. Acestea pot apărea în urma tratamentelor cu antibiotice, care ucid atât bacteriile bune, cât și pe cele rele. Studiile recente au arătat că acești câini au comunități microbiene în duoden clar diferite față de câinii sănătoși.
Deși acești factori pot contribui la IBD, mulți alți câini trec prin ei fără a dezvolta boala. În unele cazuri, aceștia pot cauza doar tulburări temporare, care pot fi etichetate drept IBS.
Cum se diagnostichează IBD la câini?
Diagnosticul începe prin excluderea altor posibile boli. Veterinarii recomandă eliminarea cauzelor precum infecțiile parazitare sau bacteriene și reacțiile adverse la o anumită proteină din dietă.
În procesul de diagnostic, medicul va exclude și afecțiuni digestive mai agresive precum gastroenterita hemoragică.
Analizele de sânge sunt cruciale pentru a depista dacă inflamația cronică a cauzat anemie sau alte deficiențe nutriționale grave.
Primul pas este, de obicei, analiza unei probe de scaun pentru a căuta organisme infecțioase. Adesea, câinele poate primi un tratament de deparazitare internă chiar dacă rezultatele testelor sunt negative.
Analize de sânge
Analizele de sânge pot dezvălui probleme la organe precum pancreasul sau ficatul. Profilul gastrointestinal include măsurarea nivelului de vitamina B12 (cobalamină) pentru a vedea dacă există o capacitate scăzută de absorbție a nutrienților și măsurarea folatului pentru a indica un eventual dezechilibru al bacteriilor din tractul digestiv.
Ecografii
Ecografiile sau radiografiile ajută la excluderea altor cauze, cum ar fi corpurile străine, blocajele intestinale sau tumorile. Ecografia poate identifica regiuni de țesut îngroșat, care indică zone inflamate în pereții intestinali.
Biopsia intestinală
Metoda cea mai sigură de diagnostic este biopsia mucoasei intestinale sau stomacale. Aceasta necesită anestezie generală și se realizează fie prin endoscopie, fie prin procedură chirurgicală. Biopsia confirmă prezența celulelor inflamatorii și arată cât de severă este afecțiunea.
Excluderea altor cauze
IBS poate fi diagnosticul dacă toate procedurile de mai sus au rezultate negative. Cea mai importantă distincție este că IBD este o afecțiune cronică, cu semne care durează mai mult de trei săptămâni. Dacă simptomele apar doar în situații stresante, este mai probabil să fie vorba de IBS. În acest caz, poți întreba medicul veterinar dacă un medicament împotriva anxietății ar fi util.
Uneori, o schimbare a dietei va îmbunătăți semnele de IBS. Diagnosticul final se face printr-un test alimentar, în care câinele primește o dietă restrictivă, bazată de obicei pe proteine noi, pe care nu le-a mai consumat anterior.
Tratamente pentru IBD la câini
Tratamentul poate include dietă, medicamente și suplimente. Nu toți câinii răspund la fel, așa că poate fi nevoie de încercări succesive pentru a găsi soluția potrivită.
Pe termen lung, identificarea unei hrane special concepute pentru stomac sensibil este vitală pentru menținerea remisiunii bolii.
Dieta
Majoritatea tratamentelor, în special pentru cazurile ușoare, încep cu diete specializate. Se folosesc diete cu proteine noi (pe care câinele nu le-a mai mâncat, cum ar fi carnea de vânat sau de iepure) sau diete cu proteine hidrolizate (unde proteina este descompusă în particule atât de mici încât corpul nu o mai recunoaște ca fiind un alergen). Un test alimentar corect necesită ca dieta prescrisă să fie urmată exclusiv timp de 8 până la 12 săptămâni, fără recompense sau alte alimente.
Medicamente
Dacă dieta nu este suficientă, se pot adăuga medicamente:
- Antibiotice: cum ar fi metronidazolul, pentru efectul lor antiinflamator asupra tractului digestiv.
- Imunosupresoare: cum sunt corticosteroizii, folosiți cu precauție din cauza efectelor secundare.
- Alte medicamente: dacă steroizii nu funcționează, medicul poate prescrie substanțe mai puternice.
Suplimente
Unii câini beneficiază de adăugarea probioticelor în dietă. Suplimentarea cu Vitamina B12 este, de asemenea, importantă, deoarece mulți câini cu IBD nu o pot absorbi natural. Unii proprietari folosesc și remedii naturiste, cum ar fi rădăcina de nalbă mare sau armurariul, însă eficacitatea acestora nu este întotdeauna susținută de studii științifice riguroase.
Găsirea celui mai eficient tratament
Deoarece IBD poate avea cauze diferite, tratamentul se bazează adesea pe încercare și eroare pentru fiecare câine în parte. În timp ce IBD necesită, de obicei, un tratament pe tot parcursul vieții, IBS poate necesita doar tratament intermitent, deoarece simptomele tind să apară și să dispară.
Dacă IBS este legat de stres, este esențial să eviți situațiile care îi provoacă anxietate câinelui. Dacă o situație stresantă nu poate fi evitată (cum ar fi artificiile de Revelion), cere sfatul medicului veterinar pentru soluții de calmare. Eliminarea alimentelor care declanșează crizele este, de asemenea, o soluție evidentă.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Fiecare situație este unică, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist înainte de a lua orice decizie privind sănătatea animalului tău.
