De multe ori, nu există o cale mai rapidă de a capta atenția unui câine decât o veveriță care se furișează prin curte. Mulți câini adoră veverițele, păsările, iepurii și alte creaturi mici. Patrularea curții în căutarea lor este o activitate preferată. De fapt, animalele mici reprezintă una dintre cele mai dificile distrageri în timpul dresajului.
De multe ori, curiozitatea lor necontrolată poate duce și la alte obiceiuri ciudate, cum ar fi atunci când câinele tău încearcă să mănânce albine sau alte insecte în timp ce aleargă prin curte.
De asemenea, mulți stăpâni se întreabă dacă această pornire se aplică și altor animale din gospodărie, de exemplu, dacă urăsc cu adevărat câinii pisicile sau dacă este doar o neînțelegere bazată pe instincte.
Dar de ce sunt câinii atât de fascinați de păsări și alte viețuitoare? Sigur, păsările sunt colorate, iar iepurașii sunt drăguți, dar asta nu explică obsesia câinelui tău. Moștenirea de prădător a animalului tău de companie este de vină. Deși este greu să contracarezi instinctul, există modalități prin care poți gestiona această obsesie și chiar să o faci să lucreze în favoarea ta.
Moștenirea de prădător a câinilor
Acum mai bine de 14.000 de ani, nu existau câini, ci lupi care trăiau în apropierea așezărilor umane. Acești lupi prietenoși au evoluat în timp, devenind primii câini. Asta înseamnă că patrupezii de astăzi, în ciuda tuturor eforturilor noastre de a-i crește pentru diverse scopuri, păstrează încă o parte din acea moștenire de lup. Și, desigur, lupii sunt prădători care urmăresc și vânează alte animale pentru a supraviețui.
Această moștenire genetică explică și alte comportamente ancestrale ale patrupezilor, cum ar fi motivul pentru care câinii își îngroapă oasele în grădină pentru a le proteja de alți prădători.
Câinii împărtășesc secvența comportamentului de prădător a lupilor. Secvența completă include reperarea prăzii, pândirea, urmărirea, atacul și, în final, consumul. Nu toate rasele prezintă întreaga secvență. Scopul inițial pentru care a fost creată o rasă poate influența care părți ale secvenței rămân active.
De exemplu, rasele de vânătoare, precum Labradorul, au fost create pentru a găsi și aduce păsările împușcate vânătorului. Ei au fost învățați să aducă acele păsări întregi, nu să le atace sau să le mănânce. Rasele de păstorit, cum este Border Collie, tind să manifeste cel mai puternic primele părți ale secvenței. Totuși, elementul cheie pentru toate rasele, cel care declanșează instinctul de prădător, este mișcarea.
De fapt, vederea unui câine este programată pentru mișcare. Deși câinii nu văd toate culorile și nu percep detaliile foarte clar, structura ochilor îi face extrem de sensibili la orice se mișcă. Așadar, nu e de mirare că sunt fascinați de toate creaturile care aleargă sau zboară prin curte.
Tehnici de dresaj
Poate fi dificil să înveți un câine să ignore animalele mici. Te lupți cu o atracție profundă față de mișcare. Totuși, dacă fascinația câinelui tău cauzează probleme de comportament, tehnicile de gestionare pot fi de ajutor. De exemplu, nu lăsa câinele să își hrănească obsesia. Dacă îi dai drumul în curte imediat ce vede o veveriță, aceasta va deveni o distragere pe care câinele nu o va ignora. În schimb, folosește curtea doar pentru nevoile fiziologice și ține câinele în lesă în timp ce lucrezi la controlul impulsurilor.
În plus, lipsa de disciplină și control în preajma stimulilor puternici poate explica și de ce fug câinii de acasă atunci când instinctul de urmărire este lăsat nesupravegheat.
Dacă observi că animalul tău își descarcă energia în moduri distructive în grădină, este util să înțelegi de ce sapă câinii și cum poți corecta acest obicei.
Înțelegerea comportamentelor naturale te va ajuta să realizezi dacă animalul tău are o problemă reală sau dacă se comportă pur și simplu ca un câine care își urmează instinctul.
Aceleași tehnici de control al impulsurilor te vor ajuta dacă vrei să înveți câinele să nu mai alerge după mașini sau biciclete pe stradă.
În plus, este foarte important să știi cum să gestionezi instinctul de vânătoare al câinelui tău în timpul plimbărilor, unde stimulii externi pot fi greu de controlat.
De asemenea, poate fi util să îți înveți câinele să se concentreze la comandă, folosind o frază precum „uită-te la mine”. Cere-i contact vizual înainte ca el să observe pasărea sau iepurele, pentru a preveni distragerea atenției. Dacă animalul tău observă prada înaintea ta, încearcă să îi redirecționezi atenția cu comanda „lasă”. Exersează în medii fără distrageri înainte de a trece la locuri unde ar putea vedea iepuri sau păsări. Nu uita să îți recompensezi câinele cu o gustare atunci când ascultă. Poți chiar să folosești „Principiul lui Premack” și să folosești observarea animăluțului ca recompensă: lasă-l să se uite din nou la pasăre după ce a stabilit contact vizual cu tine la comandă.
Când ai de-a face cu astfel de distrageri, evită să folosești comenzi pe care știi că animalul tău le va ignora. Asta îl învață doar că ascultarea este opțională. De exemplu, nu striga câinele să vină la tine dacă știi că veverița din copac va face acest lucru imposibil. Mai bine mergi până la el și pune-i lesa până când comenzile tale devin mai sigure.
Canalizarea instinctelor
În loc să te lupți cu moștenirea câinelui tău, ai putea să o folosești într-un mod acceptabil. La urma urmei, câinii sunt parteneri de joacă atât de buni tocmai datorită acestei pasiuni pentru mișcare. Jocurile precum aportul sau prinderea discului se bazează pe instinctul de prădător. Scoate o minge sau lasă-ți câinele să te urmărească pe tine pentru a-i oferi o distracție instinctivă. Practic, vrei să te substitui tu sau o jucărie în locul prăzii.
Dacă observi că animalul tău caută mereu să își ocupe timpul cu activități repetitive, s-ar putea să te întrebi de ce își ascunde câinele lucrurile prin casă sau prin curte.
Pe lângă jocurile clasice, există și alte comportamente repetitive declanșate de excesul de energie, cum ar fi situațiile în care câinii își urmăresc coada din plictiseală.
Sporturile canine sunt o altă modalitate prin care câinele se poate bucura de acea moștenire de la lupi. Există competiții de tip „Barn Hunt” (vânătoare în hambar), unde câinii trebuie să găsească prada (de obicei șobolani protejați în tuburi sigure, aerisite) într-un labirint de baloți de paie. Aceste activități sunt sigure pentru toate animalele implicate.
Sporturile care folosesc prăzi artificiale, cum ar fi o bucată de plastic care se mișcă rapid, pot ajuta, de asemenea, câinele să își folosească instinctele. În competițiile de tip „lure coursing”, câinii urmăresc o momeală artificială pe un traseu stabilit. Aceste activități sunt ideale pentru a consuma energia câinilor care au un instinct de urmărire foarte dezvoltat.
Pentru câinii obsedați de minge sau de discuri zburătoare, există Flyball sau Disc Dog. Flyball presupune o echipă de câini care sar peste obstacole și prind mingi de tenis, în timp ce Disc Dog implică diverse jocuri de aport cu un disc. Ambele sporturi sunt deschise tuturor câinilor, indiferent de rasă.
Înțelegerea comportamentului canin te va ajuta să previi și alte probleme frecvente, cum ar fi situațiile în care te întrebi de ce latră câinele tău la oameni în timpul plimbărilor zilnice.
De la aruncarea unei mingi de tenis până la sporturi canine organizate, există atât de multe modalități de a te distra folosind instinctul de prădător al câinelui tău. Păstrează veverițele în siguranță și lasă-ți câinele să își consume energia alături de tine.
