Când ești la cumpărături în supermarket, te uiți la ambalaje pentru a decide ce să cumperi? Sau miroși cutiile și pachetele? Dacă ai fi un câine, cu siguranță ai folosi mirosul. Noi, oamenii, ne folosim ochii pentru a înțelege lumea din jur, însă pentru stăpânii de animale este util să înțeleagă de ce câinele simte nevoia să adulmece tot ce vede.
Simțul principal al unui câine
Așa cum noi folosim vederea ca simț principal pentru a ne înțelege mediul, câinii își folosesc nasul. Felul în care miroase un obiect îi oferă câinelui mai multe informații decât felul în care acesta arată, se simte, sună sau ce gust are. Gândește-te la modul în care câinii se salută între ei. Informațiile sunt transmise prin nas, nu prin lătrat sau prin „datul mâinii”. De fapt, câinii obțin informații mult mai detaliate prin miros decât ne putem noi imagina. Nasul și creierul uman pur și simplu nu sunt construite astfel.
Pe lângă miros, ei comunică intens și prin priviri, motiv pentru care mulți stăpâni se întreabă adesea de ce se uită câinele fix la ei în diverse situații.
Aceste abilități olfactive încep să se dezvolte încă de la naștere, fiind fascinant de observat cum evoluează simțurile cățelușilor în primele luni de viață.
Tot ce vede și știe un câine trece prin nasul său. Informațiile pe care orice câine le are despre lume pe baza mirosului — fie că vorbim de un câine de urmă sau de cel care doarme lângă tine pe canapea — sunt incredibil de bogate.
Nasul știe tot
Ce face ca simțul mirosului la câini să fie atât de eficient? În primul rând, nasul lor este mult mai puternic decât al nostru. Oamenii au doar 5–6 milioane de receptori olfactivi. În funcție de rasă, câinii pot avea până la 100 de milioane sau chiar mai mulți. Iar acei urmăritori excelenți, cum sunt cei din rasa Bloodhound, au chiar 300 de milioane!
Această atracție puternică pentru aromele care poartă amprenta olfactivă a stăpânului ne explică, de exemplu, și de ce îți fură câinele rufele murdare din coș.
Această atracție deosebită pentru arome puternice ne ajută să înțelegem și de ce se tăvălesc câinii în lucruri urât mirositoare, un obicei destul de neplăcut pentru stăpâni.
Câinii pot detecta anumite mirosuri în concentrații infime. Totuși, receptorii suplimentari nu înseamnă doar că pot simți mirosuri subtile care nouă ne scapă. Aceștia le permit câinilor să detecteze o complexitate a mirosurilor pe care oamenii nu o pot percepe. Tu s-ar putea să simți miros de biscuiți cu ciocolată, dar câinele tău simte separat ciocolata, făina, ouăle și celelalte ingrediente. Iar când un câine adulmecă un alt câine, simte mai mult decât un simplu miros animal. Poate detecta sexul celuilalt câine, precum și indicii despre vârsta și starea de sănătate a acestuia. Nu e de mirare că „mesajele” de pe hidranți sau copaci li se par atât de fascinante. Practic, află toate noutățile din cartier dintr-o singură adulmecare.
Câinii au, de asemenea, un organ olfactiv special numit organul vomeronazal (sau organul lui Jacobson), situat între cerul gurii și baza pasajului nazal. Acesta are receptori specializați în detectarea feromonilor. Deși și oamenii pot avea acest organ, este puțin probabil să folosim feromonii pentru a comunica așa cum o fac câinii.
Un creier adaptat pentru miros
Cu toate aceste semnale care vin de la nas, nu este de mirare că creierul câinilor are un cortex olfactiv mult mai mare decât al oamenilor. La fel ca la noi, diferite secțiuni ale creierului câinelui sunt specializate pe lucruri diferite.
Deoarece nasul este un organ atât de complex și activ, trebuie să îi monitorizezi mereu starea de sănătate și să știi ce măsuri să iei dacă observi că câinele tău are secreții nazale neobișnuite.
De asemenea, acest mod de comunicare ne explică și de ce miros câinii în zona intimă a oamenilor, un comportament adesea stânjenitor, dar complet natural pentru ei.
Secțiunea responsabilă cu mirosul din creierul unui câine este de 40 de ori mai mare decât a noastră. De fapt, o optime din creierul unui câine este dedicată interpretării mirosurilor. Această proporție este chiar mai mare decât cea a secțiunii din creierul nostru dedicată vederii. Așadar, nu este o exagerare să spunem că simțul mirosului la câini este chiar mai puternic decât simțul vederii la oameni.
Cum să îi satisfaci câinelui nevoia de a mirosi
Să împiedici un câine să exploreze lumea prin miros este ca și cum ai pune o barieră în fața ochilor unui om. Șansa de a mirosi îi oferă câinelui informații importante și o stimulare mentală esențială. Acum că înțelegi această nevoie, cum poți să îl ajuți și să direcționezi pozitiv aceste instincte?
O opțiune excelentă pentru stimularea mentală în interiorul casei o reprezintă utilizarea de covorașe de miros (snuffle mats), ideale pentru a le ascunde bobițe sau recompense.
Pe lângă plimbările zilnice, există diverse metode prin care poți să pui în valoare super-simțul mirosului al patrupedului tău.
În primul rând, fă plimbările mai plăcute oferindu-i ocazii suficiente să adulmece. Copacii sau colțurile clădirilor nu sunt locuri pe lângă care să treci în grabă. Ele sunt surse importante de informații. Totuși, nu vrei să petreci toată plimbarea mirosind același copac. Folosește comanda „lasă” pentru a-i spune câinelui când este timpul să meargă mai departe. Și mai bine, recompensează perioadele scurte de mers frumos în lesă cu pauze frecvente de mirosit. Învață-l o comandă precum „liber la mirosit” pentru aceste pauze, astfel încât să știe că are voie să se relaxeze și să exploreze.
O altă modalitate excelentă de a încuraja pasiunea câinelui pentru mirosuri este să încerci activități sau sporturi canine care implică nasul. Există cursuri de „nose work” unde câinii învață să caute obiecte ascunse sau arome specifice. Întrucât stăpânul nu știe unde este ascuns obiectul, câinele preia conducerea și își lasă nasul să îl ghideze.
Poți exersa și acasă, ascunzând recompense prin cameră sau prin grădină. Aceste activități îi vor crește încrederea în sine și îi vor consuma energia într-un mod constructiv.
Cel mai important lucru de reținut este că mirositul este una dintre cele mai importante activități pentru un câine și face parte din ceea ce îl menține fericit. Așa că, lasă-l să exploreze!
