p>Prezența părului pe haine și pe mobilă este inevitabilă atunci când ai un câine. Năpârlirea face parte din ciclul normal de creștere a blănii. Ceea ce nu este normal, însă, este atunci când câinii pierd păr din cauza unei probleme de sănătate sau a unui dezechilibru nutrițional.
Pentru a menține un mediu curat în locuință, purificatoarele de aer pot fi de mare ajutor în perioadele de pierdere intensă a blănii.
În acest articol:
- Năpârlirea vs. căderea părului
- Ce este alopecia la câini?
- Cauze comune ale alopeciei
- Diagnosticarea căderii părului
- Opțiuni de tratament
Atunci când câinii se scarpină, pot deteriora firul de păr, creând zone fără blană. Totuși, căderea părului poate apărea și fără mâncărime sau scărpinat. Citește mai departe pentru a afla totul despre căderea părului la câini, inclusiv simptome, cauze și tratamente.
Năpârlirea normală vs. căderea părului
În cazul năpârlirii normale, trebuie să știi că unii câini au o blană dublă, formată dintr-un strat superior și un subpăr. Stratul superior îi oferă câinelui culoarea și textura distinctivă, protejându-i pielea de umiditate și murdărie. Subpărul, aflat dedesubt, tinde să cadă pe tot parcursul anului, dar mai ales primăvara și toamna, influențând creșterea blănii groase de iarnă.
În schimb, căderea părului sau alopecia apare atunci când câinelui îi apar pete fără păr sau blana se rărește din cauza alergiilor, infecțiilor cutanate, bolilor endocrine, factorilor hormonali, genetici sau a condițiilor de mediu. Dacă observi că animalul tău pierde prea mult păr deodată, este important să consulți un medic veterinar.
Ce este alopecia la câini?
Alopecia este una afecțiune frecventă care se referă la rărirea părului sau la apariția unor zone complet lipsite de blană. Această condiție nu este același lucru cu năpârlirea, care este o parte normală a ciclului de creștere și poate fi gestionată prin periaj regulat, ocazie cu care poți învăța cum să scoți scaieții din blană corect. Cantitatea de păr pierdută prin năpârlire depinde de rasă și de tipul de blană, rasele cu blană dublă fiind mai predispuse să lase păr tot anul.
Dacă vrei să eviți problema firelor de păr prin casă, poți opta pentru rase de câini care nu năpârlesc.
O formă estetică specifică a acestei condiții este alopecia X, care afectează în special rasele cu blană de tip nordic. De asemenea, pot fi întâlnite probleme de blană la rasa Schipperke care prezintă numeroase asemănări cu această afecțiune.
Năpârlirea excesivă poate fi un motiv de îngrijorare dacă există o leziune la nivelul pielii sau dacă este rezultatul unei diete necorespunzătoare, al stresului, paraziților, problemelor hormonale sau bolilor de piele. Aspectul alopeciei variază în funcție de cauză. Unele afecțiuni provoacă prurit (mâncărime), în timp ce altele duc la pierderea părului fără ca animalul să se scarpine prea mult. De exemplu, câinii cu alergii tind să se scarpine la urechi, pe burtă sau să își roadă labele, ceea ce poate duce la răni și abraziuni.
Alopecia poate apărea la orice rasă și pe orice parte a corpului, putând fi parțială sau totală. De asemenea, alopecia poate schimba aspectul pielii, prezentând următoarele semne:
- Roșeață
- Îngroșarea pielii
- Inflamație
- Pigmentare închisă la culoare
- Pustule sau secreții
- Sângerare
- Miros neplăcut
- Piele uscată sau solzoasă în zonele fără păr
Dacă alopecia este cauzată de căpușe sau purici, vei putea observa acești paraziți pe pielea câinelui. În schimb, microorganismele precum bacteriile, ciupercile sau acarienii nu sunt vizibile cu ochiul liber și trebuie identificate la microscop de către medic.
Care sunt cauzele alopeciei?
Alopecia poate apărea din mai multe motive. Iată câteva dintre cele mai comune cauze ale căderii părului la câini:
- Infecții bacteriene
- Infecții fungice (cum este pecinginea)
- Alergii care provoacă scărpinat sau lins excesiv
- Paraziți, precum puricii și căpușele
- Râia cauzată de acarieni
- Predispoziție genetică (în cazul raselor fără păr)
- Cauze nutriționale, cum ar fi deficiența de vitamine
- Tulburări endocrine sau hormonale (boala Cushing sau hipotiroidismul)
- Chimioterapia pentru tratarea cancerului
- Schimbări hormonale
- Escare (răni de presiune)
- Traume
- Îmbătrânirea generală
În cazul puricilor, acești paraziți se hrăehsc cu sângele animalului. O mușcătură de purice poate face zona roșie, inflamată și pruriginoasă, determinând câinele să se scarpine. În plus, unii câini pot dezvoltă dermatită alergică la mușcătura de purice, care este o reacție la saliva acestora. Aceasta provoacă scărpinat excesiv, ruperea firului de păr și posibile infecții secundare dacă bacteriile pătrund în rănile provocate.
Genetica joacă și ea un rol. Unele rase sunt natural fără păr, cum ar fi Terrierul American fără păr sau Xoloitzcuintli. Alte rase pot dezvolta râie demodecică din cauza unor probleme genetice. De asemenea, multe femele nesterilizate cu păr lung pot pierde mult păr după perioada de călduri.
Anumite rase sunt predispuse la tulburări endocrine, cum ar fi boala Cushing sau hipotiroidismul, ambele cauzând rărirea sau căderea părului. Printre aceste rase se numără Bulldogul, Dobermanul, Ogarul și Teckelul. Boala Cushing apare când corpul produce prea mult cortizol, slăbind sistemul imunitar, în timp ce hipotiroidismul apare când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, încetinind metabolismul.
Cum diagnostichează veterinarii căderea părului?
Pentru a pune un diagnostic, medicul veterinar va începe prin a discuta cu tine despre istoricul medical al câinelui. Acesta va evalua simptomele alopeciei și va dori să știe dacă animalul s-a scărpinat în zonele afectate. Acesta va examina câinele pentru a vedea dacă pierderea părului este generalizată, localizată sau simetrică.
După examinarea fizică, veterinarul poate efectua teste de diagnostic, cum ar fi raclajul cutanat sau biopsia de piele. Raclajul presupune recoltarea unei mici mostre de piele pentru a fi examinată la microscop.
Cum se tratează căderea părului?
Tratamentul depinde în totalitate de cauza problemei. Medicul veterinar poate prescrie medicamente pentru a calma mâncărimea și inflamația. De asemenea, poate recomanda antibiotice sau antifungice dacă există o infecție secundară cauzată de scărpinat. În cazul unor paraziți externi, cum sunt păduchii la câini, scopul este eliminarea acestora de pe animal și din mediul în care trăiește, prin curățenie și dezinfectare.
Pe lângă tratamentul medicamentos, este esențial să folosești un șampon adecvat pentru câini care să calmeze pielea iritată.
Pentru tulburările endocrine, se administrează medicamente care să corecteze dezechilibrele hormonale. De exemplu, pentru hipotiroidism se folosește terapia de substituție hormonală. În cazul bolii Cushing, tratamentul este de obicei medicamentos, deoarece intervenția chirurgicală poate fi riscantă.
Atunci când alopecia are o cauză genetică, nu este întotdeauna nevoie de tratament, mai ales dacă nu afectează calitatea vieții câinelui. Năpârlirea sezonieră a subpărului nu este, de regulă, un motiv de îngrijorare.
Dacă observi că blana câinelui tău se rărește, apar zone fără păr sau dacă animalul pare agitat și se scarpină, mergi la veterinar. Acesta va stabili cauza și îți va recomanda cea mai bună soluție, inclusiv sfaturi despre alimentația potrivită pentru vârsta și nivelul de activitate al câinelui tău.
Acest articol are un scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Fiecare situație este unică, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist pentru un diagnostic corect și un treatament adecvat nevoilor animalului tău de companie.
