Parvoviroza este un coșmar pentru orice stăpân de cățeluș sau crescător. Această afecțiune atacă sistemul imunitar al puiului, crescând riscul de complicații care îi pot pune viața în pericol. Fără tratament, parvoviroza poate fi fatală într-un timp foarte scurt.
Deși cățeii se pot recupera dacă primesc îngrijire veterinară rapidă, prevenția este cel mai bun medicament când vine vorba de această boală devastatoare. Înțelegând etapele infecției și simptomele, poți acționa rapid pentru a salva viața câinelui tău.
În acest articol:
- Ce este parvoviroza?
- Etapele bolii
- Simptomele parvovirozei
- Diagnosticarea
- De ce se îmbolnăvesc cățeii?
- Cât timp este contagios un pui cu parvo?
- Tratamentul parvovirozei
- Ce urmează după tratament?
- Prevenirea bolii
Ce este parvoviroza?
Parvoviroza canină este cauzată de un virus extrem de contagios care se răspândește prin contact direct sau indirect. Cățeii se pot infecta direct atunci când miros, ling sau înghit fecale contaminate. De asemenea, pot lua virusul indirect de la boluri de mâncare contaminate, accesorii sau chiar de la oameni care au intrat în contact cu animale infectate (cum ar fi ratonii sau vulpile).
Deși și câinii adulți se pot îmbolnăvi, virusul afectează cel mai des puii nevaccinați, cu vârste între 6 săptămâni și 6 luni. În mod ideal, puii mai mici de 6 săptămâni au imunitate datorită anticorpilor primiți de la mama lor vaccinată. Vaccinările programate strategic la 6, 8 și 12 săptămâni au rolul de a preveni boala. De asemenea, puii ar trebui să primească o doză de vaccin și între 14 și 16 săptămâni. Veterinari recomandă respectarea strictă a schemei de vaccinare pentru a asigura protecția optimă.
Odată ce virusul a infectat câinele, acesta îi compromite capacitatea de a lupta cu infecțiile și de a produce celule sănătoase. Aproximativ 90% dintre puii care nu primesc tratament nu supraviețuiesc, iar simptomele pot deveni fatale în doar câteva zile. Din acest motiv, dacă suspectezi că puiul tău are parvo, consultă imediat un medic veterinar.
Care sunt etapele bolii?
Infecția se dezvoltă în etape și nu prezintă simptome vizibile imediat. Poate dura între trei și șapte zile de la expunerea inițială până la apariția primelor semne de boală.
Etapele parvovirozei includ:
- Incubația: Puiul va ieși pozitiv la test, dar s-ar putea să nu aibă încă simptome.
- Faza prodromală: Apar primele simptome, care pot părea generale și similare cu alte afecțiuni mai puțin grave.
- Faza acută: Etapa cea mai avansată, în care virusul atacă agresiv sistemul imunitar. Fără îngrijire intensivă, câinele poate intra în șoc septic și poate muri.
Care sunt simptomele parvovirozei la căței?
Un pui care prezintă deja simptome este foarte bolnav și probabil poartă virusul de câteva zile. Cu cât observi semnele mai repede, cu atât cresc șansele de supraviețuire.
Simptomele includ:
- Diaree cu sânge
- Vărsături
- Febră
- Letargie (lipsă de energie)
- Pierderea poftei de mâncare
- Scădere în greutate
- Slăbiciune
- Deshidratare
- Stare de depresie
Toate aceste simptome sunt grave. Chiar dacă nu este parvo, puiul tău ar putea avea o altă problemă care necesită îngrijire urgentă. Nu aștepta să vezi dacă îi trece de la sine; puii se pot degrada extrem de rapid.
Cum se diagnostichează parvoviroza?
Medicul veterinar va evalua mai întâi simptomele. Chiar dacă suspectează parvo, va face teste clinice pentru a exclude alte boli cu simptome similare.
Un test comun este ELISA, un test rapid care oferă rezultate în mai puțin de 15 minute, folosind o probă de fecale. De asemenea, veterinarii pot folosi teste PCR (mai precise, dar care durează mai mult) sau pot verifica numărul de globule albe din sânge. Parvoviroza atacă măduva osoasă, iar un număr scăzut de globule albe este un semn clar al bolii.
De ce se îmbolnăvesc cățeii?
Mulți factori pot face un pui vulnerabil. De exemplu, stresul înțărcării poate slăbi sistemul imunitar. Prezența paraziților interni sau a altor infecții scade, de asemenea, rezistența naturală a puiului.
Oamenii pot transmite virusul fără să știe, prin mâini, haine sau chiar pe talpa pantofilor. Spălarea mâinilor și dezinfectarea încălțămintei după ce ai fost în locuri frecventate de mulți câini (cum ar fi parcurile) pot ajuta la prevenirea răspândirii.
Anumite rase par să fie mai predispuse la forme grave de parvo, printre care: Rottweiler, Doberman Pinscher, American Staffordshire Terrier, Ciobănesc German și Labrador Retriever.
Cât timp este contagios un pui cu parvo?
Puii încep să elimine virusul la 4-5 zile după expunere și rămân contagioși până la 10 zile după recuperarea clinică. Este esențial să ții puiul în carantină, departe de alți câini, în această perioadă.
Virusul este extrem de rezistent: poate supraviețui în interior cel puțin o lună, iar afară, în condiții favorabile, poate rezista luni de zile sau chiar un an. Ploaia poate dilua concentrația virusului în curte, dar cel mai sigur este să folosești dezinfectanți speciali care ucid parvovirusul pentru a curăța suprafețele, podelele, culcușul și jucăriile.
Tratamentul parvovirozei
Tratamentul se concentrează pe stabilizarea câinelui și gestionarea simptomelor, deoarece nu există un medicament care să ucidă direct virusul instantaneu. Puiul va fi probabil spitalizat câteva zile pentru îngrijire non-stop. Obiectivul principal este combaterea deshidratării prin perfuzii, deoarece vărsăturile și diareea epuizează rapid rezervele de apă ale organismului.
De asemenea, se administrează antibiotice pentru a preveni infecțiile bacteriene secundare care pot apărea din cauza degradării peretelui intestinal. Recent, au apărut și tratamente noi bazate pe anticorpi monoclonali care pot ajuta la blocarea virusului, reducând severitatea bolii dacă sunt administrate la timp.
Ce urmează după tratament?
Rata de supraviețuire cu tratament adecvat este între 68% și 90%. Majoritatea puilor care supraviețuiesc primelor 3-4 zile de simptome reușesc să se recupereze complet. Recuperarea durează de obicei cam o săptămână, dar puiul trebuie monitorizat în continuare.
Este foarte rar ca un câine să facă parvo de două ori, dar infecția îi poate lăsa cu o sensibilitate gastrointestinală pe termen lung.
Prevenirea parvovirozei
Parvoviroza poate fi prevenită. Costul schemei de vaccinare este infim în comparație cu prețul tratamentului, care poate ajunge la mii de lei în cazul spitalizării prelungite.
În afară de bolile infecțioase intestinale, puii aflați în colectivități pot fi expuși și la gripa canină sau alte afecțiuni respiratorii.
Protocolul de prevenție trebuie să includă obligatoriu și protecția împotriva leptospirozei la câini, o zoonoză extrem de periculoasă.
Schema de imunizare trebuie să includă și protecție împotriva altor afecțiuni virale, cum ar fi jigodia la câini, o altă boală extrem de contagioasă.
Dacă vrei să îți iei un pui, asigură-te că provine de la un crescător responsabil care a vaccinat mama și puii la timp. Odată ce ai adus puiul acasă, nu îl scoate afară în locuri publice și nu îl lăsa să interacționeze cu alți câini până când nu a terminat întreaga schemă de vaccinare (de obicei după a treia sau a patra doză, conform sfatului veterinarului).
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Dacă puiul tău prezintă semne de boală, mergi de urgență la o clinică veterinară.
