Nistagmusul pozițional este un fenomen normal atât la oameni, cât și la câini, și apare atunci când ochii lucrează împreună cu sistemul vestibular, responsabil pentru menținerea echilibrului. În schimb, nistagmusul patologic la câini este o afecțiune care implică mișcări oculare rapide și involuntare atunci când animalul nu își mișcă capul. Ochii câinelui pot tresări înainte și înapoi în mod repetat.
Înțelegerea modului în care funcționează vederea canină te poate ajuta să recunoști mai ușor semnele unui comportament ocular anormal.
Să îți vezi câinele cu nistagmus poate fi alarmant. Pe lângă mișcările oscilatorii ale ochilor, câinele ar putea să își încline capul într-o parte sau să își piardă ușor echilibrul. Dacă observi aceste semne, contactează imediat medicul veterinar. Citește în continuare pentru a afla mai multe despre nistagmusul la câini, inclusiv cauzele și tratamentele disponibile.
Ce este nistagmusul la câini?
Nistagmusul pozițional apare atunci când ochii câinelui se mișcă în timp ce acesta întoarce capul. Este un lucru normal care ajută câinele să își mențină echilibrul și să știe în ce direcție se deplasează. Totuși, mișcarea nu ar trebui să continue atunci când capul este nemișcat. Nistagmusul patologic se referă la o mișcare involuntară și ritmică a ochilor atunci când capul câinelui stă fix.
În anumite cazuri, aceste mișcări pot fi acompaniate de ochi încețoșați la câini, un alt semnal de alarmă pentru sănătatea oculară.
Este esențial să nu confunzi nistagmusul cu alte afecțiuni oculare care provoacă disconfort, cum ar fi glaucomul la câini.
De obicei, nistagmusul indică o problemă la nivelul sistemului nervos, mai exact la sistemul vestibular, care necesită îngrijire veterinară imediată. Nistagmusul, împreună cu dezorientarea și pierderea echilibrului, pot fi semne ale bolii vestibulare. Câinii ar putea să își încline capul într-o parte sau să aibă dificultăți în a sta în picioare sau a merge.
Există mai multe moduri de a clasifica nistagmusul în funcție de direcția mișcării ochilor. De exemplu, acesta poate fi orizontal (dintr-o parte în alta), vertical (sus-jos) sau rotativ (mișcare circulară).
O altă metodă de clasificare este în funcție de viteza cu care se mișcă ochii. Cel mai frecvent tip este nistagmusul „în resort” (jerk nystagmus). În acest caz, ochiul se mișcă lent într-o direcție, apoi revine rapid în direcția opusă. Un alt tip este nistagmusul rotativ, care se referă la mișcări circulare mici sau oscilații ale globilor oculari, care pot fi rapide sau lente.
Cum se diagnostichează nistagmusul?
Pe lângă mișcarea anormală a ochilor, nistagmusul poate fi însoțit și de alte simptome. Dacă medicul veterinar suspectează că animalul tău are nistagmus, va încerca să excludă alte cauze, cum ar fi o infecție sau o tumoare. Simptomele nistagmusului includ:
Pe lângă problemele de echilibru, proprietarii pot observa și o stare de letargie la câini în timpul crizelor vestibulare acute.
- Pierderea echilibrului sau a coordonării (ataxie)
- Înclinarea capului
- Greață sau vărsături
- Mersul în cercuri
- Salivație excesivă
- Rostogolirea sau aplecarea într-o parte
- Statul cu picioarele depărtate pentru a menține echilibrul
În funcție de simptome, examinarea veterinară poate include un consult neurologic, analize de sânge și de urină, măsurarea tensiunii arteriale și radiografii craniene. Pentru a investiga posibilitatea unei infecții a urechii, veterinarul poate preleva o probă din canalul auditiv pentru analize de laborator. Astfel, se poate identifica tipul de bacterie sau organism care provoacă infecția.
În plus, medicul te poate îndruma către un neurolog veterinar, care ar putea recomanda recoltarea de lichid cefalorahidian pentru a determina cauza exactă. Alte teste potențiale includ computerul tomograf (CT) sau RMN-ul pentru a vedea dacă există leziuni la nivelul creierului. Dacă în urma investigațiilor nu se identifică o cauză specifică, diagnosticul va fi probabil de boală vestibulară idiopatică (ceea ce înseamnă că boala are o cauză necunoscută).
Care sunt cauzele nistagmusului?
Nistagmusul este cel mai des întâlnit la câinii vârstnici care suferă de boală vestibulară. Aceasta este cunoscută și sub numele de „sindrom vestibular al câinelui bătrân” și se referă la orice funcționare anormală a urechii medii sau interne care provoacă pierderea bruscă a echilibrului. Rase precum Cocker Spaniel, Doberman Pinscher și Ciobănesc German sunt printre cele predispuse la această afecțiune.
Este important de reținut că și alergiile la câini pot duce la inflamații cronice ale canalului auditiv, favorizând apariția bolii vestibulare.
Deoarece simptomele pot include incapacitatea de a sta în picioare, afecțiunea poate fi confundată uneori cu paralizia la câini.
Sistemul vestibular este responsabil pentru echilibru, poziția capului și postură. Acesta are componente în creier, precum și în urechea medie și internă. Urechea internă conține sistemul vestibular și cohleea, care joacă un rol critic în auzul câinelui, transformând undele sonore în impulsuri electrice trimise către creier.
Orice boală care afectează urechea medie sau internă poate provoca boala vestibulară. De exemplu, în ureche se pot acumula umiditate și resturi, ducând la dezvoltarea excesivă a bacteriilor sau a ciupercilor și, implicit, la o infecție. De asemenea, anumite medicamente pot fi asociate cu boala vestibulară, așa că este important să îi spui veterinarului ce tratamente urmează câinele tău.
Alte cauze pot fi traumatismele, accidentările, meningoencefalita (o boală inflamatorie a sistemului nervos central), infecțiile virale precum jigodia (distemper), crizele convulsive, anomaliile congenitale, hipotiroidismul (în cazuri rare) sau prezența unor tumori la nivelul urechii sau al creierului.
Tratament și prognostic
Tratamentul pentru nistagmus depinde de cauza bolii vestibulare și de severitatea simptomelor. Medicul veterinar poate prescrie antihistaminice pentru a ajuta la combaterea amețelii și a senzației de rău de mișcare. Dacă animalul varsă sau refuză mâncarea, pot fi necesare perfuzii pentru hidratare și medicamente antiemetice. În cazurile severe, poate fi nevoie de spitalizare. Dacă se descoperă o infecție bacteriană, se vor administra antibiotice.
Pentru a ajuta la recuperarea echilibrului după o criză severă, unii medici pot recomanda terapii precum chiropractica pentru câini.
La animalele în vârstă, nistagmusul poate apărea simultan cu alte probleme de vedere, cum ar fi cataracta la câini.
Dacă diagnosticul implică și o afecțiune a globului ocular, va trebui să înveți cum să pui picături în ochi câinelui tău în mod corect și sigur.
În cazurile în care boala afectează sever calitatea vieții, află cum poți gestiona pierderea vederii la câini pentru a-i oferi suportul necesar.
Când îngrijești câinele acasă, asigură-te că acesta stă într-un mediu sigur și confortabil, departe de scări sau mobilă de care s-ar putea lovi sau de unde ar putea cădea. S-ar putea să aibă nevoie de ajutor la hrănire sau de un stimulent pentru apetit recomandat de medic.
Cu îngrijire adecvată, majoritatea câinilor cu simptome ușoare sau moderate se vor simți mai bine în termen de 72 de ore. Totuși, la unii câini, înclinarea capului poate persista mai mult timp, iar o ușoară lipsă de coordonare poate rămâne pe termen lung. Dacă nistagmusul este cauzat de leziuni cerebrale, recuperarea este de obicei mai dificilă decât în cazul problemelor de ureche.
În general, nistagmusul nu poate fi prevenit. Totuși, menținerea urechilor curate poate ajuta la evitarea infecțiilor bacteriene. Ai mare grijă când cureți urechile câinelui și evită să introduci obiecte adânc în canalul auditiv, pentru a nu perfora timpanul.
Semnele bolii vestibulare pot părea foarte grave și înfricoșătoare. Totuși, este important de reținut că, în cele mai multe cazuri, boala trece de la sine. Majoritatea câinilor se recuperează complet în două sau trei săptămâni.
Acest articol are doar scop informativ și nu reprezintă sfaturi medicale profesionale. Situațiile individuale pot varia, de aceea îți recomandăm să consulți un medic veterinar calificat pentru un diagnostic corect și tratament adecvat.
