Limfomul este un tip de cancer întâlnit frecvent atât la oameni, cât și la câini, care afectează ganglionii limfatici și sistemul limfatic. Acest sistem este format din organe, țesuturi și vase de sânge, fiind responsabil cu combaterea infecțiilor și menținerea unui nivel sănătos de lichide în organism, prevenind afecțiuni precum limfedemul la câini.
În contextul sănătății generale, afecțiunile oncologice rămân printre cele mai frecvente 5 probleme de sănătate ale câinilor pe care proprietarii trebuie să le monitorizeze.
Deși câinii seniori tind să fie mai predispuși la cancer, și câinii tineri pot fi expuși riscului. Înțelegerea limfomului te poate ajutor să gestionezi mai bine situația dacă animalul tău primește acest diagnostic, ajutându-te să iei decizii informate pentru sănătatea lui.
Ce este limfomul?
Din punct de vedere științific, limfomul este un termen general pe care medicii îl folosesc pentru a descrie un grup de cancere care apar din cauza modificării sau creșterii excesive a limfocitelor. Limfocitele sunt un tip de celule albe care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor. Acestea sunt concentrate în organele care joacă un rol important în imunitate. Modificările nivelului de limfocite pot afecta grav organe precum ganglionii limfatici, splina și măduva osoasă. Majoritatea formelor de limfom se găsesc în aceste organe, dar boala poate afecta orice parte a corpului.
Veterinarii folosesc protocoale de chimioterapie similare cu cele utilizate în medicina umană pentru a trata limfomul. Există, de asemenea, asemănări între câini și oameni în ceea ce privește modul în care boala este diagnosticată și clasificată. Totuși, anumite stări precursoare (prezența unor celule anormale care cresc riscul de îmbolnăvire) sunt mai frecvente la câini decât la oameni.
Tipuri de limfom la câini
Există peste 30 de tipuri diferite de limfom canin cunoscute, care variază ca agresivitate, rată de supraviețuire și semne clinice. Simptomele nu sunt întotdeauna aceleași, ceea ce poate face diagnosticul dificil la început.
Recunoașterea timpurie a acestor manifestări este crucială, la fel ca în cazul multor altor boli frecvente la căței.
Cele mai frecvente patru tipuri de limfom la câini sunt:
- Limfomul multicentric
- Limfomul alimentar
- Limfomul mediastinal
- Limfomul extranodal
Limfomul multicentric
Acesta reprezintă aproximativ 80% până la 85% din cazurile de limfom la câini și afectează ganglionii limfatici. În cele mai multe cazuri, cel mai evident semn este mărirea rapidă a ganglionilor. Aceștia se află în diferite zone ale corpului: la gât, la piept, la axile, în spatele genunchilor și în zona inghinală. Este obișnuit ca un câine cu limfom să aibă ganglioni de 3 până la 10 ori mai mari decât în mod normal. Această umflătură nu este dureroasă și se simte ca un nodul ferm, cauciucat, care se mișcă liber sub piele. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea letargia, febra, lipsa poftei de mâncare, slăbiciunea și deshidratarea.
Limfomul alimentar
Este a doua cea mai frecventă formă de limfom, reprezentând mai puțin de 10% din cazuri. Acesta vizează intestinele, unde apar și majoritatea simptomelor. Câinii cu limfom alimentar pot prezenta vărsături, dureri abdominale, anorexie, diaree și pierdere în greutate.
Limfomul mediastinal
Acest tip este rar și afectează ganglionii limfatici din zona pieptului sau timusul (o glandă care produce celule albe). Pe măsură ce boala progresează, câinele poate avea dificultăți de respirație. Acest lucru se întâmplă din cauza acumulării de lichid în piept, care pune presiune pe plămâni. De asemenea, câinii afectați pot bea apă și pot urina mult mai des din cauza creșterii nivelului de calciu în sânge.
Limfomul extranodal
Acesta se referă la limfomul care atacă un organ specific, cum ar fi pielea, ochii, rinichii, plămânii sau sistemul nervos central. Cea mai frecventă formă extranodală afectează pielea (limfom cutanat). Simptomele depind de organul afectat:
- Piele: noduli ridicați sau leziuni solzoase, care pot apărea și pe gingii sau buze.
- Plămâni: dificultăți respiratorii.
- Rinichi: insuficiență renală.
- Ochi: orbire.
- Sistem nervos: crize convulsive.
- Oase: dureri sau fracturi.
Care sunt cauzele limfomului la câini?
Cercetătorii au început recent să înțeleagă mai bine aceste boli, dar încă nu se știe exact ce cauzează limfomul. Se estimează că acesta reprezintă între 7% și 24% din totalul cancerelor canine.
Pe lângă sistemul limfatic, tumorile pot afecta și alte organe interne, cum este cazul pentru cancerul vezicii urinare la câini.
Deși factorii genetici sunt greu de controlat, există metode prin care poți ajuta câinele să prevină riscul de cancer prin stilul de viață.
Deoarece câinii împart același mediu cu noi, știm că sunt expuși la mulți factori care pot cauza cancer și la oameni, cum ar fi substanțele toxice din pesticide, erbicide sau diverși coloranți chimici. Experții suspectează că virușii, infecțiile, vârsta și expunerea la radiații UV sunt factori contributivi. Cel mai probabil, cauza este o combinatie între factorii genetici și cei de mediu.
Anumite rase sunt mai predispuse genetic la a dezvolta limfom, printre acestea numărându-se Golden Retriever, Beagle, Saint Bernard și Rottweiler. De asemenea, studiile sugerează că animalele sterilizate sau castrate ar putea avea un risc mai ridicat comparativ cu cele intacte.
Diagnosticarea limfomului
Un medic veterinar va suspecta de obicei prezența cancerului după ce observă un ganglion mărit. Pasul următor este recoltarea unei probe de țesut.
Unele simptome cutante inițiale pot fi confundate ușor cu alergiile la câini, ceea ce poate întârzia diagnosticul de cancer.
Cea mai utilizată metodă de diagnostic este puncția cu ac fin, prin care se extrage o probă din ganglion sau organ. Aceasta este analizată la microscop (citologie) sau prin biopsie (examinarea unei secțiuni de țesut).
După diagnostic, veterinarul poate recomanda teste suplimentare pentru a vedea cât de mult s-a răspândit boala (stadializare): analize de sânge, examen de urină, radiografii, ecografii abdominale (care pot identifica și alte probleme grave, precum cancerul hepatic la câini) sau aspirat de măduvă osoasă.
Există cinci stadii ale limfomului, de la afectarea unui singul ganglion (Stadiul I) până la implicarea măduvei osoase (Stadiul V).
Tratamentul limfomului la câini
Chimioterapia este cel mai eficient tratament pentru limfomul canin. Tipul de chimioterapie depinde de forma de cancer. În unele cazuri, medicul poate recomanda, de asemenea, radioterapia sau intervenția chirurgicală.
Multe dintre protocoalele folosite combină mai multe medicamente pentru a avea o șansă mai mare de a opri creșterea celulelor canceroase. Deși ideea de chimioterapie poate fi înfricoșătoare, câinii o tolerează de obicei mult mai bine decât oamenii.
Prognostic și speranța de viață
Prognosticul depinde de stadiul în care a fost descoperit cancerul și de tipul de tratament ales. Conform studiilor, majoritatea câinilor care fac chimioterapie intră în remisie (dispariția temporară a semnelor bolii).
Din păcate, în multe cazuri, boala revine după un timp (recidivă). Când cancerul revine, acesta este de obicei mai rezistent la tratament, deși o a doua remisie este uneori posibilă. În cele din urmă, limfomul este, din păcate, o boală fatală în majoritatea cazurilor.
Viața cu un câine care are limfom
Discută deschis cu medicul veterinar despre opțiunile de tratament și despre ce urmează. Poți lua în calcul îngrijirea paliativă pentru a te asigura că animalul tău nu are dureri și se simte confortabil. A fi informat și proactiv poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții câinelui tău.
Pentru a explora toate variantele de suport, poți discuta cu specialistul despre îngrijirea holistică în caz de cancer pentru a-i asigura un confort maxim.
Dacă ești îngrijorat că animalul tău prezintă simptome sau ai întrebări suplimentare, contactează cât mai curând medicul veterinar.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Situațiile individuale pot varia, de aceea este esențial să consulți un specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.
