O femeie foarte elegantă, de vreo 50 de ani, s-a așezat lângă mine în avion. După câteva minute, s-a uitat la geanta mea de sub scaun și m-a întrebat: „Ce aveți în geantă?”. Mi s-a părut o întrebare ciudată, dar i-am răspuns: „Un sandviș și niște cărți”. A început să râdă. „Îmi cer scuze”, a spus ea. „Am crezut că aveți un cățeluș acolo. Ador câinii.”
Deși Susan nu a avut un patruped când copiii erau mici, ea a înțeles mereu de ce se spune că fiecare copil are nevoie de un câine pentru a crește frumos.
Este bine de știut că există numeroase motive dovedite științific pentru care prezența unui patruped îmbunătățește considerabil sănătatea mentală și reduce sentimentul de singurătate.
Așa a început o conversație interesantă. Am aflat că Susan era o persoană activă: făcea yoga, mergea la sală și se ocupa de grădinărit. Din câte mi-am dat seama, avea o situație financiară stabilă. Copiii ei deveniseră adulți și se mutaseră de acasă pentru facultate sau joburi în alte orașe. „Ziua sunt ocupată”, mi-a spus ea, „dar seara le simt lipsa copiilor. Mă simt singură și e destul de deprimant.”
Susan trece prin etapa „cuibului gol”. Păstrează legătura cu copiii ei, dar îi este greu să se obișnuiască cu liniștea din casă.
„Mi-ar plăcea la nebunie un câine mare și flocos care să îmi țină companie”, mi-a mărturisit Susan, „dar dacă vreau să călătoresc să îmi vizitez copiii, nu știu ce aș face cu el. În plus, nu mai sunt nici eu la prima tinerețe. Mă întreb ce s-ar întâmpla cu animalul dacă eu aș păți ceva.”
Susan a ridicat câteva probleme foarte pertinente. Iată câteva sfaturi pentru cei care au rămas singuri acasă după plecarea copiilor și se gândesc să își ia un câine.
Ia în considerare un câine adult
În funcție de vârsta ta, s-ar putea să nu îți dorești energia debordantă a unui pui. Există mulți câini adulți sau seniori minunați care au nevoie de un cămin. Dacă îți dorești o anumită rasă, un crescător responsabil te poate ajuta să găsești un exemplar adult care are nevoie de o familie nouă. De asemenea, poți vizita adăposturile locale, unde mulți câini cuminți își așteaptă o a doua șansă.
Locuința și regulile comunității
Dacă locuiești la apartament, verifică regulamentul asociației de proprietari înainte de a adopta, pentru a te asigura că accesul animalelor este permis. Dacă plănuiești să te muți într-o comunitate pentru seniori în viitorul apropiat, interesează-te din timp de politicile lor privind animalele de companie. Dacă stai la casă, gândește-te la siguranța gardului și la spațiul de mișcare necesar pentru rasa pe care o alegi.
Pensiuni canine sau bone pentru animale
Una dintre principalele temeri ale lui Susan era că un câine ar putea să o împiedice să călătorească. În funcție de planurile tale, un câine de talie mică ar putea fi mai ușor de luat cu tine în deplasări. Dacă acest lucru nu este posibil, vizitează câteva pensiuni canine din zona ta înainte de a lua câinele, pentru a vedea condițiile de acolo. Prietenii care au deja animale îți pot oferi recomandări sau poți căuta o persoană de încredere (un „pet sitter”) care să vină să aibă grijă de el la tine acasă.
Un plan pentru viitorul câinelui
Este greu să ne gândim la momente neplăcute, dar orice stăpân responsabil ar trebui să aibă un plan în cazul în care nu mai poate avea grijă de animal. Ar putea copiii tăi să preia câinele? Sau poate un prieten ori un vecin? Dacă ai luat câinele de la un crescător serios, aceștia preferă de multe ori ca animalul să se întoarcă la ei dacă stăpânul nu îl mai poate păstra. De asemenea, poți include instrucțiuni clare în planurile tale de viitor, specificând cine va prelua custodia și dacă există fonduri alocate pentru îngrijirea veterinară. Un plan bine stabilit îți va oferi liniștea că prietenul tău cel mai bun va fi pe mâini bune orice s-ar întâmpla.
Dacă îți faci timp să te informezi înainte de a aduce un câine în viața ta, vei reuși să elimini majoritatea acestor griji.
În plus, dacă ai nepoți care te vizitează des, reține că prezența unui animal poate ajuta la creșterea copiilor prin dezvoltarea empatiei și responsabilității.
Voi ce părere aveți? Ce sfaturi ați oferi unei persoane care a rămas singură acasă și vrea să își ia un prieten necuvântător?
