Sterilizarea și castrarea de rutină sunt practici general acceptate, iar unele pensiuni canine sau parcuri pentru căini nu permit accesul masculilor necastrați sau al femelelor în călduri. În plus, multe adăposturi sterilizează câinii înainte de adopție, adesea la vârsta de doar câteva luni. Pe lângă reducerea suprapopulării, sterilizarea ajută la prevenirea puilor nedoriți, lucru care scade numărul animalelor abandonate.
Cu toate acestea, tot mai multe cercetări sugerează că sterilizarea câinilor, în special a celor tineri din rase de talie mare sau gigant, poate crește șansele de a dezvolta anumite probleme de sănătate. Înainte de a face acest pas, consultă-te cu medicul veterinar despre momentul potrivit și despre riscurile și beneficiile procedurii.
Ce înseamnă sterilizarea și castrarea?
Acești termeni se referă la intervenția chirurgicală prin care medicul veterinar îndepărtează organele reproductive ale câinelui. Excepție fac crescătorii care aleg să păstreze câinii intacți pentru reproducere. Cele trei proceduri comune sunt:
Indiferent de metoda aleasă, este esențial să te informezi despre îngrijirea câinelui după sterilizare pentru a asigura o recuperare ușoară.
- Ovariohisterectomia (sterilizarea tipică la femele) presupune îndepărtarea ovarelor, a trompelor uterine și a uterului.
- Ovariectomia implică îndepărtarea doar a ovarelor, lăsând uterul intact.
- Orhiectomia (castrarea tipică la masculi) presupune îndepărtarea testiculelor. Aceasta elimină sursa principală de hormoni reproductivi și poate reduce comportamentele specifice masculilor.
Care sunt beneficiile și riscurile?
Când vine vorba de câini, nu există o regulă universală care să se aplice tuturor. Veterinarul va lua în calcul vârsta, rasa, talia, starea de sănătate, sexul, rolul câinelui (dacă este animal de companie sau de lucru), personalitatea și mediul în care trăiește pentru a decide momentul optim. În general, experții recomandă amânarea operației până când câinele este mai matur.
O dilemă comună pentru noii proprietari este dacă ar trebui să ne sterilizăm cățelușul în primele luni de viață sau să așteptăm maturitatea sexuală.
Pentru rasele mari și gigant, acest lucru ar putea însemna să aștepți până când câinele are cel puțin 12 luni. În multe cazuri, beneficiile depășesc riscurile, dar este esențial să discuți deschis cu medicul tău veterinar.
Beneficii
- Reducerea suprapopulării și promovarea unei vieți mai lungi pentru animale.
- Eliminarea ciclurilor de călduri la femele și reducerea comportamentelor legate de împerechere, care pot fi stresante pentru stăpâni.
- Reducerea instinctului de împerechere la masculi, ceea ce duce la mai puține tentative de evadare/vagabondaj și la mai puțin marcaj cu urină.
- Prevenirea unor boli grave ale aparatului reproductiv, cum este piometrul (o infecție a uterului care poate fi fatală).
- Protejarea masculilor prin eliminarea riscului de cancer testicular și reducerea riscului de mărire a prostatei.
- Prevenirea și reducerea riscului de cancer mamar la femele.
Riscuri
- Complicații cauzate de chirurgie sau anestezie.
- Probleme endocrine, în special la câinii care au deja alte afecțiuni.
- Șanse mai mari pentru anumite tipuri de cancer.
- Risc crescut de tulburări ortopedice și leziuni ale țesuturilor moi.
- Predispoziție la probleme urinare din cauza absenței hormonilor.
Pe lângă metodele clasice, există și alte opțiuni chirurgicale care pot împiedica reproducerea, păstrând în același timp organele care produc hormoni. Aceste metode sunt folosite mai rar și, de obicei, nu modifică comportamentele legate de instinctul de împerechere.
Ce spun studiile recente?
Acum câteva decenii, era o practică standard ca medicii veterinari să castreze câinii la vârsta de șase luni sau chiar mai devreme. De atunci, această practică a fost analizată mai atent. Studiile recente arată că sterilizarea timpurie poate duce la un risc mai mare de afecțiuni articulare (cum ar fi displazia de șold), incontinență urinară și unele forme de cancer.
Cercetătorii au descoperit că sterilizarea timpurie este asociată cu un risc crescut de probleme articulare la câinii de talie mare, cum ar fi Golden Retriever, Labrador Retriever și Ciobănesc German. Consecințele procedurii variază însă foarte mult de la o rasă la alta.
De exemplu, la majoritatea câinilor care cântăresc mai puțin de 20 de kilograme, nu s-a observat o creștere a problemelor articulare sau a cancerului comparativ cu câinii nesterilizați. O excepție este rasa Shih Tzu, unde castrarea timpurie a masculilor a fost legată de rate mai mari ale unor tipuri de cancer.
Pentru câinii de peste 20 de kilograme, impactul variază considerabil. Interesant este că, în cazul unor rase gigant precum Marele Danez, nu s-a observat o creștere a problemelor articulare după sterilizarea timpurie, contrar așteptărilor.
De asemenea, rezultatele negative au fost observate mai ales la câinii sterilizați înainte de maturitatea sexuală. Totuși, există și excepții: femelele de Golden Retriever sterilizate după vârsta de 12 luni au fost de patru ori mai predispuse să dezvolte hemangiosarcom (un cancer invaziv al vaselor de sânge) față de cele nesterilizate sau cele sterilizate foarte devreme. Prin urmare, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege riscurile specifice fiecărei rase.
Cum s-a schimbat viziunea asupra momentului sterilizării?
Mult timp s-a crezut că sterilizarea poate preveni problemele de comportament, precum și cancerul de prostată sau mamar. Studiile au arătat însă că sterilizarea masculilor cu probleme de agresivitate a rezolvat situația în doar 25-30% din cazuri. Cu alte cuvinte, trei din patru câini nu și-au îmbunătățit comportamentul doar prin castrare.
Dincolo de intervențiile chirurgicale, există și alte moduri prin care poți să îți ajuți câinele să prevină riscul de cancer prin stil de viață și monitorizare.
Conform datelor actuale, castrarea nu previne cancerul de prostată. De fapt, acest tip de cancer este uneori mai des întâlnit la masculii castrați decât la cei intacți. Totuși, trebuie menționat că atât cancerul de prostată, cât și cel mamar sunt relativ rare la câini, indiferent dacă sunt sterilizați sau nu. Deși cancerul testicular este mai frecvent la masculii vârstnici nesterilizați, acesta are rezultate mai bune la tratament față de alte tipuri de cancer.
Ce sfătuiesc experții astăzi?
Mesajul principal este că decizia depinde de mulți factori: rasă, sex, probleme de sănătate existente și stilul de viață al câinelui. Dacă ai un câine foarte activ (de exemplu, un partener de alergare sau un câine care participă la competiții sportive), trebuie să fii conștient de riscul problemelor articulare înainte de a lua o decizie.
Dacă după discuția cu specialistul decizi să păstrezi animalul intact, află tot ce trebuie să știi despre îngrijirea unui câine nesterilizat pentru a evita incidentele.
Este nevoie de o schimbare de abordare în relația dintre veterinar și proprietar. Întrebarea dacă și când să sterilizezi câinele ar trebui să fie o discuție reală, în care ambele părți să aibă toate informațiile necesare despre impactul asupra animalului respectiv.
Ține cont de faptul că, deși riscul anumitor boli crește în cazul sterilizării timpurii la unele rase, majoritatea câinilor nu vor dezvolta aceste afecțiuni. Cercetările ne oferă o imagine a probabilităților, dar nu pot prezice cu exactitate viitorul fiecărui câine.
La fel ca oamenii, fiecare câine este un individ cu nevoi proprii. Cu informațiile disponibile astăzi, poți lucra împreună cu veterinarul tău pentru a lua cea mai bună decizie pentru membrul patruped al familiei tale.
Idei de reținut
Deși sunt intervenții chirurgicale majore, sterilizarea și castrarea sunt proceduri comune, cu risc scăzut, care ajută la controlul populației de animale. Sterilizarea timpurie poate crește riscul de probleme articulare și anumite tipuri de cancer, dar probabilitatea depinde de rasă, vârstă și alți factori individuali. Discută cu medicul veterinar pentru a stabili dacă și când este momentul potrivit pentru câinele tău.
Odată ce ai luat decizia, asigură-te că știi cum să îți pregătești câinele pentru operație pentru a reduce stresul animalului.
Acest articol are rol informativ și nu constituie sfat medical profesional. Situațiile individuale pot varia, de aceea te încurajăm să ceri sfatul unui medic veterinar calificat.
