Dacă nu ai un câine dintr-o rasă fără păr, pielea animalului tău este de cele mai multe ori ascunsă sub blană. Totuși, pentru toate rasele, sănătatea pielii este un factor esențial pentru starea generală de bine. Afecțiunile cutanate, cum este seboreea (cunoscută și sub numele de dermatită seboreică), pot duce la descuamarea pielii și la un aspect uleios al blănii. Iată cum poți recunoaște seboreea canină și ce opțiuni de tratament există.
Ce este seboreea la câini?
Seboreea este cauzată de un defect în procesul de keratinizare a pielii (formarea și reînnoirea celulelor cutanate). Aceasta apare atunci când corpul produce prea multe celule de piele și/sau prea mult sebum (o substanță uleioasă produsă natural).
Este esențial să facem distincția între această afecțiune și pielea uscată la câini, deoarece tratamentele pot varia semnificativ.
Veterinarii explică faptul că există două tipuri de seboree la câini. „Seboreea sicca” se manifestă prin formarea excesivă de scuame – mătreața. „Seboreea oleosa” este caracterizată printr-o îngrășare excesivă a blănii și a pielii. Ambele tipuri pot apărea simultan la același animal.
Care sunt cauzele seboreei la câini?
Seboreea primară
Seboreea primară este o afecțiune moștenită genetic, în care celulele din stratul superior al pielii (epidermul) se multiplică excesiv. Experții precizează că seboreea primară este întâlnită des la anumite rase, precum Cocker Spaniel, Springer Spaniel Englez, West Highland White Terrier, Basset Hound, Setter Irlandez, Doberman Pinscher, Shar-Pei, Teckel, Labrador Retriever și Ciobănesc German.
Uneori, descuamarea poate fi localizată doar într-o zonă specifică, cum este cazul afecțiunii de coadă descuamată la câini, care necesită o abordare atentă.
Totuși, nu toți câinii din aceste rase vor fi afectați. Multe dintre aceste rase sunt predispuse și la boli care duc la seboree secundară. Prin urmare, dacă un câine din aceste rase prezintă simptome, nu trebuie să presupunem imediat că este vorba de forma primară, deoarece cauzele secundare sunt mult mai frecvente.
Seboreea secundară
Seboreea secundară apare atunci când o altă afecțiune provoacă problemele pielii. Cauza secundară poate fi orice factor care produce inflamație cutanată, cum ar fi alergiile canine, paraziții externi, tulburările endocrine, bolile autoimune sau deficiențele nutriționale.
Inflamația pielii poate duce la accelerarea reînnoirii celulare și la modificări ale grăsimilor din piele (lipide). În special, producția de lipide poate crește exagerat, ceea ce îi dă câinelui acel aspect seboreic.
Indiferent dacă este vorba de seboree primară sau secundară, câinii ar trebui întotdeauna examinați pentru infecții bacteriene sau micotice (cu drojdii), deoarece acestea apar frecvent la animalele cu seboree.
Care sunt semnele seboreei la câini?
Deoarece seboreea secundară poate fi cauzată de atât de multe afecțiuni diferite, semnele pot varia. Totuși, următoarea listă de simptome te poate ajuta să identifici momentele când e cazul să te îngrijorezi:
În cazurile în care câinele se linge excesiv din cauza iritației, pot apărea hot spot-uri dureroase care complică tabloul clinic.
- Mătreață vizibilă, observată adesea pe culcușul câinelui
- Piele și blană cu aspect gras sau uleios
- Miros neplăcut (adesea asociat cu seboreea uleioasă, dar poate fi și rezultatul infecțiilor bacteriene)
- Piele roșie sau inflamată, mai ales în zonele cu pliuri (cum ar fi la subraț sau între coapse)
- Pierderea părului
- Bube sau coșuri, care pot indica o infecție secundară
- Mâncărime (prurit), care poate fi cauzată de o problemă de bază, cum ar fi alergiile
Există seboree la cățeluși?
Seboreea primară începe de obicei înainte ca un câine să împlinească vârsta de 2 ani, deci puii nu sunt imuni. De fapt, orice câine poate face seboree secundară dacă suferă de o altă afecțiune care inflamează pielea.
Anumite probleme de piele sunt specifice puilor, cum ar fi bolile infecțioase, paraziții sau alergiile cu debut precoce. Dacă un cățeluș este diagnosticat cu una dintre acestea, seboreea poate fi o manifestare clinică a bolii respective.
Este seboreea contagioasă?
Seboreea în sine nu este contagioasă. De asemenea, multe dintre bolile care cauzează seboreea secundară, cum sunt alergiile sau problemele endocrine, nu se transmit la alte animale sau la oameni.
Totuși, alte cauze (cum ar fi anumiți paraziți sau infecții fungice, precum dermatofitoza) pot fi contagioase. Dacă animalul tău are o boală contagioasă care a dus la seboree, medicul veterinar îți va recomanda tratarea tuturor câinilor din casă și evitarea locurilor publice până la vindecare. În astfel de cazuri, folosește mănuși de unică folosință și spală-te bine pe mâini după ce atingi câinele.
Cum se diagnostichează seboreea?
În funcție de simptomele câinelui tău, medicul veterinar poate recomanda mai multe teste, printre care:
Pe lângă aceste teste, proprietarii ar trebui să verifice constant prezența oricăror umflături sau noduli pe pielea câinelui în timpul toaletajului.
- Citologie (examinarea celulelor pielii la microscop) pentru a verifica prezența infecțiilor
- Raclat cutanat pentru a identifica paraziții
- Tratamente de probă împotriva paraziților (unii paraziți sunt greu de văzut la microscop)
- Analize de sânge pentru a exclude boli sistemice sau endocrine
- Dietă de excludere pentru a verifica existența alergiilor alimentare
- Biopsie cutanată pentru a vedea dacă este vorba de o boală autoimună sau cancer de piele
Cum se tratează seboreea la câini?
Tratamentul principal pentru seboreea secundară presupune rezolvarea bolii de bază. Odată ce aceasta este tratată, seboreea ar trebui să dispară în câteva luni.
Dacă este vorba de seboree primară, se va institui un tratament simptomatic pe termen lung. Iată ce pot recomanda veterinarii:
- Îmbăierea: Medicul îți va recomanda un șampon antimicrobian sau un șampon special pentru îndepărtarea excesului de sebum. Respectă instrucțiunile privind frecvența spălărilor (adesea de 1-2 ori pe săptămână la început) și timpul de acționare (de obicei 5-10 minute). Evită apa fierbinte, care poate usca și mai tare pielea. Dacă blana este foarte grasă, s-ar putea să ai nevoie de două șampoane: unul pentru degresare și unul pentru hidratare.
- Produse de tip spot-on: Există pipete cu lichid care se aplică direct pe piele o dată pe săptămână. Acestea ajută la reglarea reînnoirii pielii și a producției de lipide.
- Acizi grași Omega și suplimente: Consultă medicul înainte de a administra suplimente. Acizii grași Omega-3 pot reduce inflamația și pot ajuta la hidratarea barierei cutanate. Uleiul de pește pentru câini este adesea foarte util.
Tratamentul acasă
Consultă întotdeauna veterinarul înainte de a începe orice tratament acasă. Fiecare caz este unic, iar o boală netratată se poate agrava. Dacă problema pielii nu se rezolvă, medicul te poate îndruma către un dermatolog veterinar specialist.
Cu acordul medicului, poți folosi un șampon medicamentos anti-seboreic. O baie săptămânală cu apă călduță poate ajuta la ameliorarea semnelor. Totuși, reține că seboreea secundară va reveni dacă nu tratezi cauza principală.
Se poate vindeca seboreea?
Seboreea primară este genetică și durează toată viața. De asemenea, multe boli care duc la seboree secundară (cum sunt alergiile) sunt cronice și necesită gestionare permanentă. În aceste cazuri, scopul este controlul simptomelor. Dacă însă cauza este una vindecabilă (cum sunt paraziții), câinele se va recupera complet după finalizarea tratamentului.
Acest articol are un scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Situațiile individuale pot varia, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat pentru animalul tău de companie.
