Dacă observi că femela ta are dificultăți sau disconfort la urinare și își linge constant zona genitală, este posibil să sufere de o infecție a tractului urinar (ITU). Infecțiile bacteriene de acest tip sunt destul de frecvente la câini, afectând aproximativ 14% din populația canină pe parcursul vieții. Femelele sunt mult mai predispuse la aceste infecții decât masculii.
Este util ca proprietarii să înțeleagă ciclul reproductiv al femelei și dacă se poate vorbi de menstruație la câini pentru a identifica orice secreție suspectă.
În timp ce infecțiile urinare simple sunt de obicei ușor de tratat, cele recurente sau severe pot fi mai problematice. Dacă o cățelușă are o afecțiune numită vulvă retrasă (sau invaginată), aceasta poate fi cauza principală a infecțiilor urinare repetate.
Ce este vulva retrasă la câini?
Această afecțiune mai este cunoscută și sub numele de vulvă „cu glugă”, hipoplazică sau infantilă. Dar ce înseamnă mai exact?
Defectele de conformație nu se limitează la zona genitală, un alt exemplu de afecțiune structurală fiind ectropionul la câini.
Vulva este partea externă a aparatului reproductiv al femelei. Aceasta are două pliuri groase de țesut (labii) care formează o deschidere în formă de con. În mod normal, vulva este vizibilă între picioarele din spate. Orificiul vaginal și uretra (canalul prin care se elimină urina din vezică) sunt situate în interiorul vulvei.
Totuși, în cazul unei vulve retrase, zona este adâncită. Aceasta este parțial sau complet acoperită de un exces de piele, numit pliuri cutanate perivulvare. În funcție de severitatea acestei probleme structurale, vulva retrasă poate duce la infecții și iritații ale pielii.
Care sunt cauzele vulvei retrase?
Vulva retrasă poate apărea la orice femelă adultă, indiferent de rasă. Totuși, veterinarii au observat că această problemă este mai frecventă la câinii obezi și la rasele de talie medie sau gigant.
Pentru a asigura o sănătate reproductivă optimă, este recomandat să cunoști și riscurile asociate cu bruceloza la câini.
Câinii supraponderali prezintă un risc mai mare, deoarece excesul de piele și de țesut adipos din jurul zonei agravează problema. Deși nu s-a demonstrat încă o componentă genetică clară, conformația corpului joacă un rol esențial.
Care sunt semnele vulvei retrase la câini?
Mulți câini cu vulvă retrasă nu dezvoltă niciodată probleme de sănătate. Totuși, atunci când apar complicații, acestea sunt de obicei legate de inflamație și infecții bacteriene.
Pe lângă bacteriile comune, sănătatea aparatului reproductiv poate fi uneori amenințată și de virusuri, precum herpesvirusul canin.
În cazurile de scurgeri urinare sau secreții excesive, poți consulta acest ghid despre scutecele pentru câini pentru a menține igiena în casă.
Simptomele comune includ înroșirea pielii din jur, secreții anormale sau un miros neplăcut, cauzate de dermatită (infecția pielii) sau vaginită (infecția și inflamația vaginului). Câinii afectați își pot linge frecvent zona vulvară sau se pot târî cu posteriorul pe sol (săniuș) din cauza disconfortului.
Zona afectată poate părea, de asemenea, închisă la culoare sau „murdară”. Acest lucru se întâmplă deoarece umiditatea dintre pliurile pielii favorizează dezvoltarea bacteriilor. Infecțiile urinare secundare sunt frecvente, deoarece aceste bacterii pot ajunge ușor în tractul urinar prin vagin.
Alte semne ale unei infecții urinare secundare includ:
- Nevoia de a urina mai des, uneori cu accidente în casă
- Efort sau dificultate la urinare
- Scurgeri de urină (incontinență)
- Scâncituri în timpul urinării
- Miros puternic și neplăcut al urinei sau al zonei vaginale
- Sânge în urină
- Febră
Cum se diagnostichează vulva retrasă?
Medicul veterinar poate identifica ușor o vulvă retrasă în timpul unei examinări fizice de rutină. Dacă suspectează și o infecție urinară, va recomanda probabil o analiză de urină. Aceasta presupune recoltarea unei probe pentru a verifica prezența bacteriilor, a cristalelor sau a unui număr crescut de celule albe. De asemenea, veterinarul poate recolta probe de pe piele pentru a identifica tipul de infecție locală.
Opțiuni de tratament pentru vulva retrasă
Nu toți câinii au nevoie de tratament. Decizia de a interveni local sau chirurgical depinde de simptome și de gravitatea cazului.
Femelele pot întâmpina și alte provocări legate de sănătatea aparatului genital sau a glandelor mamare, cum este cazul mastitei la cățelele care alăptează.
Este important să diferențiezi aceste simptome de piometrul la femele, o afecțiune mult mai gravă a aparatului reproducător.
Tratamentul local al dermatitei implică curățarea zilnică a zonei cu un săpun blând sau soluții antiseptice recomandate de medic. Cel mai important pas este uscarea completă a zonei după spălare. Dacă tratamentul funcționează, cățelușa nu va mai simți nevoia să se lingă atât de des. Veterinarul poate prescrie și un unguent local, uneori pe bază de steroizi, pentru a reduce inflamația.
O altă opțiune este corecția chirurgicală pentru îndepărtarea excesului de piele, procedură numită vulvoplastie sau epizioplastie. Medicii recomandă de obicei această operație doar dacă tratamentele locale nu dau rezultate, dacă dermatita este severă sau dacă infecțiile urinare reapar constant și nu răspund la antibiotice. Există riscul ca bacteriile din infecțiile recurente să devină rezistente la antibiotice sau ca infecția să urce către rinichi.
Vulvoplastia este o procedură relativ simplă și are, de obicei, succes. Necesită însă precizie, deoarece trebuie îndepărtată exact cantitatea de piele necesară pentru a expune vulva fără a tensiona prea mult zona. La rasele foarte musculoase, cum este Mastiff-ul, pielea poate fi mai rigidă, ceea ce necesită o atenție sporită la sutură.
Înainte de operație, medicul va prescrie probabil antibiotice pentru a curăța orice infecție existentă, asigurând astfel o vindecare optimă a inciziei. După aproximativ două săptămâni de repaus și mișcare restricționată, cățelușa ta ar trebui să își revină complet.
Poate scăderea în greutate să corecteze problema?
Deși femelele de orice greutate pot avea vulvă retrasă, obezitatea agravează semnificativ situația. Discută cu veterinarul despre un plan alimentar sănătos dacă ai un câine supraponderal.
Un program de slăbire poate reduce severitatea simptomelor și aduce numeroase alte beneficii pentru sănătate. Totuși, scăderea în greutate s-ar putea să nu corecteze complet problema dacă structura anatomică este foarte pronunțată, dar va face gestionarea afecțiunii mult mai ușoară.
Acest articol are un scop pur informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Situațiile individuale pot varia, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat pentru animalul tău de companie.
