Cogniția este definită ca abilitatea de a folosi percepția, memoria, atenția și raționamentul pentru a transforma informațiile în cunoștințe și înțelegere. Oamenii de știință știu acum că inteligența generală nu explică suficient diferențele de abilități cognitive pe care le vedem între specii sau chiar între indivizi din aceeași specie, cum sunt oamenii și câinii.
Multe studii recente au confirmat faptul că câinii gândesc precum copiii, împărtășind mecanisme de învățare similare cu cele ale micuților umani.
Experții au investit în cercetări revoluționare pentru a explora abilitățile cognitive ale companionilor noștri canini – în special ale celor care lucrează îndeaproape cu noi, cum sunt câinii de detecție sau câinii de asistență pentru persoane cu dizabilități.
Cercetătorii au examinat trăsăturile de temperament și cele cognitive pentru a vedea cum pot fi folosite acestea pentru a prezice șansele de succes ale unui câine în roluri de serviciu. S-a descoperit că puii care au avut succes ca câini de asistență au fost mai înclinați să mențină contactul vizual cu omul atunci când întâmpinau o problemă imposibil de rezolvat sau când interacțiunea socială era întreruptă. De asemenea, aceștia au obținut scoruri mai mari la testele de raționament prin deducție.
Câinii de detecție care au performat cel mai bine au avut rezultate superioare la testele de sensibilitate față de gesturile umane și la memoria pe termen scurt. Studiile arată că testele actuale de cogniție și temperament pot ajuta la prezicerea succesului în aceste roluri de lucru.
Aceste cercetări sunt esențiale pentru a îmbunătăți procesul de dresaj și selecție. Ce trăsături cognitive prezic succesul? Cum putem folosi stilul cognitiv al fiecărui câine pentru a-i maximiza învățarea? La ce vârstă apar aceste trăsături și când sunt complet dezvoltate? Sunt ele stabile pe parcursul vieții sau se schimbă în perioada de pui, adolescență și maturitate?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii au studiat pui foarte tineri, explorând modul în care experiențele timpurii de viață le influențează temperamentul și cogniția.
Cele mai recente rezultate publicate în revistele de specialitate descriu caracteristicile cognitive ale puilor cu vârsta între 8 și 10 săptămâni. Puii au stat cu mama și frații lor până la aproximativ 8 săptămâni, după care au fost evaluați folosind o baterie de teste de dezvoltare cognitivă – o serie de 14 sarcini efectuate pe parcursul a trei zile, în sesiuni de câte 45 de minute. Rezultatele reprezintă prima descriere detaliată a abilităților cognitive la un grup atât de mare de pui la o vârstă atât de fragedă.
Pentru o descriere completă a testelor și a rezultatelor, consultă Tabelul 1 de mai jos.
Rezultatele demonstrează că, până la vârsta de 8-10 săptămâni, puii dau deja dovadă de discriminare perceptuală și memorie după scurte întârzieri. Aceștia manifestă abilități de comunicare socială, gândire flexibilă și autocontrol, deși la un nivel mai scăzut decât câinii adulți. Cercetătorii au concluzionat că puii par a fi programați biologic pentru comunicarea cu oamenii, iar aceste abilități apar devreme în dezvoltarea lor. Deoarece multe dintre aceste trăsături sunt legate de succesul în diverse roluri de lucru, putem studia cum evoluează ele în timp. Aceste studii ne ajută să ne înțelegem mai bine prietenii necuvântători și să le oferim o îngrijire mai bună.
Tabelul 1: Rezumatul testelor de dezvoltare cognitivă pentru pui
| Sarcina | Descriere și rezultate |
| Aportul | Acest test a evaluat dorința puiului de a se juca cooperant cu un om. Toți puii au avut tendința de a urmări și de a ridica mingea, indiferent de rasă. |
| Lateralitatea | Cercetătorii au urmărit preferința pentru lăbuța stângă sau dreaptă atunci când puiul urca sau cobora de pe o platformă. Se crede că această preferință reflectă modul în care este organizat creierul și a fost legată de reactivitatea temperamentului la câinii adulți. Jumătate dintre puii testați au arătat o preferință clară pentru o parte. |
| Interesul față de om | S-a testat dorința puiului de a fi atent la un om care îi vorbește. Puii au petrecut aproximativ 6 secunde privind fața omului în timpul probelor de 30 de secunde și aproximativ 18 secunde în timpul pauzelor de joacă. |
| Testul cilindrului |
a. Autocontrolul: Puiul trebuia să aleagă o cale mai lungă pentru a obține o recompensă, în loc să meargă direct spre ea. O recompensă alimentară a fost plasată în spatele unei bariere. Puii au reușit să ocolească bariera în aproximativ jumătate din cazuri, fiind mai eficienți dacă bariera era opacă. Dacă bariera era transparentă, puii tindeau să se lovească de ea încercând să ajungă direct la mâncare înainte de a învăța să o ocolească. b. Flexibilitatea cognitivă: Când calea preferată anterior a fost blocată, puiul a trebuit să găsească o altă soluție. Majoritatea puilor au avut o preferință puternică pentru o anumită parte (stânga sau dreapta). Când acea parte a fost blocată, doar 33% au mers direct spre partea deschisă. Puii cu cea mai puternică preferință laterală s-au descurcat cel mai greu când calea lor obișnuită a fost blocată. |
| Sarcina imposibilă | Acest test a verificat dacă puiul insistă să rezolve singur o problemă sau cere ajutorul omului. Mâncarea a fost pusă într-un recipient transparent încuiat. Puii au petrecut în medie doar 1 secundă privind omul pentru ajutor și 13 secunde încercând să deschidă singuri recipientul. Acest lucru arată că puii mici cer ajutorul oamenilor, dar mult mai puțin decât câinii adulți. |
| Folosirea gesturilor | S-a testat capacitatea puiului de a folosi indicii umane pentru a găsi mâncarea ascunsă.
a. Marcaj comunicativ: Examinatorul a pus un cub galben lângă paharul cu mâncare. Puii au folosit acest indiciu în 75% din cazuri. b. Indicarea cu mâna: Examinatorul a arătat cu degetul spre paharul corect. Puii au reușit să găsească mâncarea în 70% din cazuri. c. Controlul mirosului: Fără indicii de la om, puii au ales la întâmplare, ceea ce demonstrează că nu s-au bazat pe miros pentru a rezolva testele anterioare, ci pe gesturile omului. |
| Obiectul nou | Puii au fost puși în fața unui obiect necunoscut (o pisică de jucărie motorizată). Reacțiile au variat de la pui foarte timizi la pui foarte curajoși. |
| Memoria de lucru | S-a testat capacitatea de a reține unde a fost ascunsă mâncarea după un anumit timp. Puii s-au descurcat bine la intervale de 5 și 10 secunde. Doar o treime dintre ei au reușit să treacă la testele de 15 și 20 de secunde, unde au performat, de asemenea, peste așteptări. |
| Discriminarea |
a. Vizuală: Puii au ales corect farfuria cu mâncare după ce au văzut unde a fost pusă. b. Auditivă: Puii au ales bolul corect după ce au auzit sunetul bobițelor căzând în el. c. Olfactivă: Puii au ales tubul corect după ce au mirosit două tuburi similare. Cea mai mare rată de succes a fost la testele vizuale, urmate de cele olfactive și apoi de cele auditive. |
| Evenimente surprinzătoare | S-a evaluat reacția la surprize: un sac de gunoi foșnitor aruncat în față, o umbrelă deschisă brusc sau o foaie de metal zdruncinată. Viteza de recuperare după sperietură a variat mult de la un pui la altul. |
Puteți începe stimularea mentală a cățelușului prin jocuri distractive și exerciții cognitive care să îi dezvolte curiozitatea și inteligența naturală.
Referințe:
- MacLean EL și Hare BA. (2018) Enhanced Selection of Assistance and Explosive Detection Dogs Using Cognitive Measures. Frontiers in Veterinary Science.
- Bray, E. E., et al. (2020). Cognitive characteristics of 8- to 10-week-old assistance dog puppies. Animal Behaviour.
