Puțini câini sunt cu adevărat potriviți pentru viața de câine de asistență, fie că vorbim despre ghizi pentru persoanele cu deficiențe de vedere, câini de alertă medicală sau câini pentru suport psihiatric. Din acest motiv, organizațiile care se ocupă de dresajul acestora trebuie să fie extrem de selective. Cu toate acestea, mulți dintre câinii care încep programul de instruire nu reușesc să îl finalizeze, deși procesul este unul costisitor, solicitant și de lungă durată.
Dincolo de potențialul genetic sau neurologic, este esențial să te întrebi dacă ești gata să îți iei un câine înainte de a-ți asuma responsabilitatea dresajului acestuia.
În prezent, asociațiile de profil folosesc programe de reproducere atent controlate, tehnici specifice de creștere și evaluări de comportament și temperament pentru a alege candidații. Totuși, mai mult de jumătate dintre acești câini ajung să fie considerați nepotriviți pentru serviciu. S-ar putea economisi mult timp, efort și bani dacă potențialul candidaților ar fi evaluat mai precis. Orice metodă care ar putea prezice mai bine succesul unui câine ar fi un beneficiu imens. Ar putea fi scanările cerebrale soluția?
Cercetătorii au explorat această întrebare într-un studiu recent. Aceștia observaseră anterior o diferență între câinii de asistență și ceilalți câini în ceea ce privește reacția la un semnal vizual (un semn făcut cu mâna) care anunța o recompensă alimentară. Nu erau siguri dacă acest lucru indica o diferență structurală în creierul câinilor sau dacă era rezultatul dresajului specializat. Dacă există o diferență reală la nivel cerebral, atunci scanarea ar putea fi folosită pentru a identifica din timp câinii cu cele mai mari șanse de reușită.
La studiu au participat 43 de câini, majoritatea metiși de Labrador și Golden Retriever. Câinii au fost învățați, folosind exclusiv recompense pozitive, să intre de bunăvoie într-un aparat RMN pentru a fi scanați în timp ce erau treji. Tehnologia RMN funcțional, aceeași folosită și la oameni, măsoară activitatea neuronilor și este complet sigură pentru animale. Scanările au fost făcute în timpul programului de dresaj. În timpul procedurii, câinii au urmărit semnale făcute cu mâna de către dresori sau de persoane străine. Rezultatele scanărilor au fost folosite pentru a prezice care câini vor trece sau vor pica testele, iar ulterior cercetătorii au urmărit evoluția lor pentru a vedea cine a absolvit programul.
S-a dovedit că scanările cerebrale au permis cercetătorilor să prezică probabilitatea ca un câine să aibă succes. Totuși, precizia a fost similară cu cea a evaluărilor clasice, cum sunt testele de comportament. Însă, atunci când rezultatele scanării au fost combinate cu alte date, precum sexul câinelui și comportamentul din timpul antrenamentelor, capacitatea de predicție a crescut semnificativ. Scanările au fost deosebit de utile pentru a identifica din timp câinii care aveau cele mai mari șanse să eșueze.
Așadar, teoretic, scanările cerebrale oferă o nouă tehnică de evaluare. Dar este aceasta o metodă practică? Un aspect important este costul suplimentar și timpul necesar pentru a învăța câinii să stea nemișcați în aparatul RMN. Pe de altă parte, costurile pentru a crește, dresa și plasa un singur câine de asistență pot ajunge la peste 250.000 RON. Există, deci, un motiv financiar enorm pentru a identifica rapid câinii care nu sunt potriviți. Experții au concluzionat că cea mai bună utilizare a scanării ar fi ca instrument de triere timpurie, câinii putând începe obișnuirea cu aparatul RMN la vârsta de un an.
Viitorul cercetărilor prin RMN este promițător. Această tehnologie ar putea fi cheia pentru un dresaj mai eficient, lucru care s-ar putea aplica și în cazul câinilor utilitari care lucrează în poliție sau în armată. Mai mult, ne-ar putea oferi o perspectivă asupra minții canine pe care simpla observare a comportamentului nu o poate oferi. Este fascinant să ne imaginăm ce ne vor spune viitoarele studii despre ceea ce gândesc câinii noștri și despre cum ne putem ajuta reciproc mai bine.
