Fin, câinele meu din rasa Câine de apă portughez, era încă foarte activ la vârsta de 12 ani. Mergeam zilnic pe jos câte 3 kilometri, vizitam săptămânal o școală primară unde copiii îi citeau povești și mergeam lunar la pacienți cu probleme de memorie. Într-o zi, dintr-odată, Fin a devenit confuz și nu mai reacționa la nimic. După câteva minute și-a revenit, dar episodul s-a repetat câteva zile mai târziu. Ce se întâmpla cu el?
Veterinarul i-a luat analize de sânge, care au arătat valori neobișnuite ale enzimelor pancreatice. O radiografie abdominală a scos la iveală o umbră suspectă. Pasul următor a fost o ecografie care a arătat o masă pe splină, un nodul pe ficat și semne de hemoragie în abdomen. La doar câteva ore după plimbarea noastră de dimineață, am primit diagnosticul: hemangiosarcom. Ce era această boală și ce însemna pentru Fin?
Ce este hemangiosarcomul la câini?
Hemangiosarcomul (HSA) este un tip de cancer canin extrem de invaziv. Această boală face ca vasele de sânge să se ramifice anormal, să se fragmenteze și, în cele din urmă, să se rupă. Este cauza a aproximativ două treimi din tumorile splinei și ale inimii, iar metastazele afectează adesea ficatul, plămânii, ganglionii limfatici și oasele. O formă mai puțin frecventă de hemangiosarcom poate apărea și la nivelul pielii.
În timp ce hemangiosarcomul afectează vasele de sânge, alte forme de neoplazii, precum cancerul vezicii urinare la câini, pot fi la fel de insidioase în faza incipientă.
Hemangiosarcomul este cunoscut drept un „ucigaș tăcut”, deoarece câinii nu prezintă adesea niciun simptom până când tumora crește atât de mult încât se rupe și se răspândește – moment în care este, de obicei, prea târziu pentru a salva viața animalului. Statisticile arată că acest cancer reprezintă între 5% și 7% din totalul diagnosticelor de cancer canin la nivel mondial.
Episoadele de slăbiciune sunt adesea atât de scurte încât pot fi ușor trecute cu vederea. Experții notează că până și tumorile mari pot să nu dea semne vizibile de boală până în momentele critice. Semnele clinice pot apărea și dispărea, fiind suficient de subtile încât să nu fie observate o perioadă lungă de timp.
„Câinii cu forma splenică de hemangiosarcom (cea mai comună) ajung de obicei la urgențe după ce s-au prăbușit brusc și au gingiile palide din cauza sângerării interne provocate de o tumoră ruptă, despre care proprietarii nu știau”, spun specialiștii veterinari. Sângerarea internă poate duce uneori la moarte subită.
În momentul în care un câine prezintă simptome, boala este deja avansată și, de regulă, s-a răspândit. Simptomele includ pierderea poftei de mâncare, ataxia (instabilitate la mers), oboseală, slăbiciune și gingii palide. Există cazuri în care nu apare niciun semn înainte ca animalul să se prăbușească brusc.
Sunt unii câini mai predispuși la această boală?
Cauza exactă a hemangiosarcomului nu este încă cunoscută, dar se pare că există o componentă genetică, deoarece este diagnosticat mai des la anumite rase. Studiile genetice au identificat anumite mutații care pot apărea mai frecvent la unele rase. Printre rasele considerate cu risc ridicat se numără Golden Retriever, Câinele de apă portughez, Boxerul și Ciobănescul German. Totuși, orice câine, din orice rasă (inclusiv metișii), de orice sex și indiferent dacă este sterilizat sau nu, poate dezvolta hemangiosarcom.
Pe lângă componenta ereditară, factorii de mediu sunt esențiali; de exemplu, cercetările explorează dacă câinii care trăiesc cu fumători au un risc mai mare de a dezvolta tumori maligne.
Chiar dacă genetica joacă un rol major, există măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de cancer la câinele tău prin stilul de viață și alimentație.
Deși boala este mult mai frecventă la câinii seniori, cu vârste între 8 și 12 ani, medicii au întâlnit cazuri și la câini de doar 2 ani sau la seniori de 15 ani. Nu se știe exact de ce câinii sunt atât de susceptibili, dar hemangiosarcomul organelor interne este foarte rar întâlnit la animalele de fermă, cum ar fi caii, vacile sau caprele. În cazuri rare, boala poate apărea și la pisici.
Diagnostic, tratament și prognostic
Nu există teste de laborator simple care să poată diagnostica direct hemangiosarcomul. Radiografiile și ecografiile arată dimensiunea și locația unei mase, dar nu pot confirma cu certitudine dacă este cancer. În prezent, singura modalitate de a pune un diagnostic sigur este îndepărtarea chirurgicală a țesutului afectat și trimiterea acestuia la un laborator de patologie. Această procedură trebuie efectuată de un chirurg veterinar, fiind complexă și riscantă.
Uneori, simptomele pot include și manifestări gastrointestinale, fiind vital să recunoști prezența de sânge în scaunul câinelui ca un semnal de alarmă.
În completarea tratamentului clasic, poți pregăti o listă de întrebări despre îngrijirea holistică în caz de cancer pentru a discuta toate opțiunile de susținere cu medicul veterinar.
După ecografia lui Fin, radiologul mi-a explicat că, din moment ce masa de pe splină sângerase intern și se extinsese la ficat, cauza era aproape sigur hemangiosarcomul. Totuși, nu putea garanta 100%. Câinii care nu au metastaze vizibile în momentul diagnosticului și care sunt tratați agresiv prin chimioterapie și radioterapie pot trăi cu până la șase luni mai mult. Costurile acestor tratamente pot fi însă foarte mari, ajungând la mii de euro. Deoarece cancerul lui Fin se răspândise deja, chimioterapia nu a fost o opțiune bună pentru el.
Atunci când un câine este diagnosticat cu hemangiosarcom și este prea târziu pentru tratament, studiile arată că animalul mai are de trăit, de regulă, doar câteva săptămâni. Timpul de supraviețuire nu depășește de obicei un an, chiar și cu intervenție chirurgicală și chimioterapie. Eu l-am pierdut pe Fin în trei săptămâni.
Cercetări pentru detectarea timpurie
Momentan nu există metode de prevenție sau teste de screening de rutină pentru hemangiosarcomul canin. Este nevoie urgentă de teste de diagnostic noi pentru a depista boala într-un stadiu incipient. Totuși, se fac cercetări intense în acest domeniu:
Studiile avansate asupra genomului cancerului la câini oferă speranțe noi pentru înțelegerea mecanismelor genetice din spatele acestor tumori agresive.
- Se lucrează la dezvoltarea unor metode de a identifica boala și de a o diferenția de afecțiunile care nu pun viața în pericol. Acest lucru ar permite detectarea timpurie și ar ajuta proprietarii să ia decizii informate. Screening-ul raselor la risc în timpul controalelor anuale ar putea permite operarea splinei înainte ca tumora să se rupă sau să metastazeze.
- Unele universități veterinare cercetează teste de sânge pentru detectarea timpurie și încearcă să identifice modificările genetice care fac boala rezistentă la tratament.
- Se desfășoară studii clinice pentru a testa eficacitatea unor medicamente noi de chimioterapie care ar putea încetini creșterea și răspândirea tumorilor.
- Proiecte de cercetare pe termen lung, cum sunt cele pe rasa Golden Retriever, arată că un procent foarte mare din decesele acestor câini sunt cauzate de cancer, hemangiosarcomul fiind una dintre principalele cauze.
Dacă treci printr-o perioadă dificilă cu animalul tău, află cum poți să gestionezi vizitele dese la veterinar și stresul asociat unei boli cronice.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Situațiile individuale pot varia, de aceea îți recomandăm să consulți un specialist calificat pentru orice problemă de sănătate a animalului tău de companie. Nu ne asumăm răspunderea pentru deciziile luate pe baza informațiilor din acest articol.
