Paraziții la câini pot lua multe forme, dar toți au un lucru în comun: mai devreme sau mai târziu, prezența lor va afecta sănătatea sau confortul animalului tău de companie. Paraziții pot cauza de la simple iritații până la boli grave. Experții avertizează că majoritatea câinilor vor fi infectați cu paraziții la un moment dat în viață.
În timp ce paraziții interni sunt adesea invizibili, nu trebuie să ignori nici riscurile reprezentate de paraziții externi care pot afecta sănătatea animalului tău.
În acest articol:
- Înțelegerea infecției cu dirofilaria (viermele la inimă)
- Cum afectează viermii cu cârlig sănătatea câinelui
- Protejarea câinilor împotriva limbricilor
- Riscurile teniei și prevenția
- Ce trebuie să știi despre tricocefaloză (viermii bici)
- Cum se infectează câinii cu trematode hepatice
- Protejarea câinilor împotriva coccidiozei
- Înțelegerea giardiozei la câini
Primul pas pentru a-ți proteja câinele de paraziții interni este prevenția pe tot parcursul anului, folosind produse recomandate de medicul veterinar, cum ar fi tabletele antiparazitare (care adesea omoară mai multe tipuri de paraziți), și controalele anuale. Veterinarul poate monitoriza prezența teniei, a trematodelor hepatice și a altor agenți patogeni care, deși mai puțin comuni, pot avea un impact major asupra sănătății animalului tău.
Un alt pas important este să te informezi despre riscurile de infecție din zonele în care plănuiești să călătorești cu câinele tău. Pe măsură ce clima se schimbă, putem observa specii de paraziți care ocupă zone geografice noi. De exemplu, anumite tipuri de viermi pulmonari sau hepatici transportați de melci, broaște sau crustacee încep să fie raportați în regiuni unde înainte nu existau.
Iată o prezentare generală a celor mai frecvenți paraziți interni pe care îi pot lua câinii, cum acționează aceștia și ce probleme pot cauza.
Viermii la câini
Dirofilarioza (Viermele la inimă)
Dirofilariile pătrund în fluxul sanguin al câinelui prin mușcătura unui țânțar infectat. Viermii se maturizează în inima câinelui și pot ajunge la o lungime impresionantă de până la 30 cm. Apoi, aceștia se împerechează și se înmulțesc. Viermii adulți trăiesc în inimă, plămâni și vasele de sânge adiacente.
Inflamația pereților arteriali perturbă fluxul sanguin, forțând inima să depună un efort mai mare. Când circulația încetinește semnificativ, câinele poate dezvolta o tuse ușoară dar persistentă, obosește repede chiar și după un efort minim și își pierde pofta de mâncare. Dacă nu este tratată, boala poate afecta inima, plămânii, ficatul și rinichii, ducând la insuficiență cardiacă și deces.
Diagnostic
Deși veterinarii pot observa anumite simptome tipice, majoritatea câinilor nu prezintă semne clinice înainte ca paraziții să fie detectați prin teste de screening. Medicii recomandă efectuarea anuală a testelor de sânge. Aceste teste pot detecta prezența larvelor (microfilaria), dar momentul testării este esențial, deoarece acestea sunt produse doar de femelele adulte.
Transmitere și riscuri
Dirofilarioza este din ce în ce mai prezentă în Europa, inclusiv în România, din cauza încălzirii globale care favorizează răspândirea țânțarilor. Din fericire, dirofilarioza nu se transmite de obicei de la câine la om.
Tratament și prevenție
Tratamentul pentru viermele la inimă poate fi costisitor și dificil pentru câine, trebuind administrat exclusiv de către medicul veterinar. În cazuri rare, este necesară intervenția chirurgicală. Din fericire, există multe opțiuni eficiente de prevenție: tablete masticabile lunare, soluții spot-on sau injecții anuale. Anumite rase de ciobănești (precum Collie) pot avea o sensibilitate genetică la ivermectina pentru câini, așa că discută cu veterinarul înainte de a începe un tratament preventiv.
Viermii cu cârlig (Ancilostome)
Acești paraziți trăiesc în sistemul digestiv al câinelui. Puii îi pot lua de la mamă (prin placentă sau alăptare), iar adulții prin înghițirea ouălor sau prin pătrunderea larvelor direct prin piele.
Diagnostic
Deși sunt greu de văzut cu ochiul liber, acești viermi mici pot cauza daune mari. Se fixează pe peretele intestinului subțire și se hrănesc cu sângele câinelui, ceea ce poate provoca anemie și inflamații intestinale, fiind deosebit de periculoși pentru pui și câinii de talie mică. Veterinarul îi poate detecta prin examinarea microscopică a unei probe de scaun.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Larvele trăiesc în sol săptămâni întregi și pot fi ingerate dacă animalul intră în contact cu pământ infectat, miroase fecalele altor câini sau își linge lăbuțele. Oamenii se pot infectare dacă larvele le penetrează pielea, de obicei când merg desculți sau grădinăresc în zone cu sol contaminat.
Tratament și prevenție
Simptomele comune includ diareea, scăderea în greutate, gingiile palide și blana mată. Menținerea curățeniei în locul unde stă câinele este esențială. Prevenția se face prin deparazitări periodice, repetate la interval de 3-4 săptămâni conform recomandării medicului.
Limbricii (Ascarizii)
Limbricii sunt extrem de comuni, mai ales la căței. Simptomele includ tuse, vărsături, diaree, malnutriție, blană lipsită de strălucire și, uneori, un aspect de „burtă umflată” sau chiar pneumonie.
Diagnostic
Viermii arată ca niște fâșii albe, rotunde și ferme, asemănătoare cu spaghetele, având între 2 și 8 cm lungime. Uneori pot fi observați direct în scaun.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Cățeii sunt cei mai expuși, infectându-se adesea încă din uter sau prin laptele matern. Oamenii pot lua limbrici prin contactul cu solul sau fecalele infectate, iar paraziții pot cauza probleme grave la nivelul ochilor, plămânilor sau inimii.
Tratament și prevenție
Cea mai simplă metodă de a proteja și oamenii este deparazitarea puilor înainte ca viermii să devină adulți și să producă ouă. Ouăle sunt foarte lipicioase și pot supraviețui ani de zile în mediu. Copiii sunt deosebit de vulnerabili dacă se joacă în nisip contaminat. Curățarea atentă a fecalelor și acoperirea gropilor cu nisip ajută la prevenirea răspândirii.
Tenia
Teniile sunt viermi lungi și plați, compuși din segmente, fiecare segment fiind capabil să se reproducă. Există mai multe tipuri de tenie, unele transmise prin purici, altele prin rozătoare mici.
Diagnostic
Un câine infectat poate slăbi, poate avea diaree ocazională și se poate târî cu fundul pe pământ („săniuș”). Poți observa segmente plate care arată ca niște boabe de orez în jurul anusului sau în scaun.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Câinele înghite parazitul odată cu o gazdă intermediară, cum ar fi un purice care poartă ouă de tenie. Unele tipuri de tenie pot îmbolnăvi și oamenii, deși cazurile sunt mai rare.
Tratament și prevenție
Veterinarul va administra medicamente (injectabile sau orale) foarte eficiente. Totuși, cea mai bună protecție este să îți menții câinele liber de purici și să nu îl lași să mănânce animale moarte sau resturi din gunoi.
Tricocefaloza (Viermii bici)
Acești viermi au sub 2,5 cm lungime și arată ca niște fire subțiri de ață. Trăiesc în intestinul gros, cauzând iritații și inflamații. Scăderea în greutate și sângele în scaun sunt principalele simptome.
Diagnostic
Sunt greu de detectat în probele de scaun, așa că pot fi necesare analize repetate. Un semn distinctiv este scaunul acoperit de mucus, de obicei la capăt.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Câinii se infectează lingând sau mirosind solul contaminat. Ouăle pot supraviețui în pământ câțiva ani. Oamenii nu iau acest tip de vierme de la câini.
Tratament și prevenție
Tratamentul se face cu deparazitante specifice. Prevenția presupune strângerea rapidă a fecalelor din curte și efectuarea examenelor coproparazitologice anuale.
Trematodele hepatice
Acesta este un parazit plat care trăiește în melci și este mai puțin frecvent, dar riscul de contaminare este în creștere în zonele cu apă dulce.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Când un câine înoată într-o apă dulce care conține melci infectați, parazitul poate pătrunde prin piele. Ouăle ajung apoi în plămâni, splină, ficat și inimă. Netratată, infecția poate fi fatală. La oameni, acest parazit poate cauza dermatite (mâncărimea înotătorului).
Tratament și prevenție
Cea mai bună metodă de prevenție este să nu lași câinele să înoate în ape stătătoare sau zone suspecte. Tratamentul include antiparazitare, antibiotice și antiinflamatoare.
Paraziți interni care nu sunt viermi
Coccidia
Coccidiile sunt paraziți unicelulari care trăiesc în tractul gastrointestinal. Sunt periculoase deoarece pot infecta câinele fără ca acesta să pară bolnav imediat, simptomele apărând de obicei în perioade de stres.
Diagnostic
Este dificil de diagnosticat la adulți pentru că nu prezintă mereu simptome. La pui, semnele includ diaree, vărsături, letargie și deshidratare.
Transmitere și riscuri pentru oameni
Se răspândesc prin fecalele infectate sau prin ingerarea unor animale mici (cum ar fi șoarecii). Nu se transmit de obicei la oameni, dar sunt frecvente la puii care le iau de la mamă sau de la frați.
Tratament și prevenție
Tratamentul constă în antibiotice specifice sau medicamente antiparazitare. Igiena este crucială: strânge imediat fecalele și spală bine câinele pentru a elimina eventualele urme de ouă de pe blană.
Giardia
Giardia este un protozoar foarte răspândit. Simptomele includ diaree, dureri abdominale, greață și vărsături, deși unii câini pot fi asimptomatici. Câinii tineri sau cei cu sistemul imunitar slăbit sunt cei mai afectați.
Diagnostic
Giardia este greu de depistat într-o singură probă de scaun, deoarece parazitul nu este eliminat constant. Veterinarul poate folosi teste speciale pentru a detecta proteinele produse de
