Câinele tău a început să tușească recent sau are o tuse care tot revine? Multe afecțiuni pot provoca tusea, cum ar fi tusea de canisă sau gripa canină. Însă este posibil să fie vorba și despre bronșită, care apare atunci când căile respiratorii inferioare sunt inflamate. Aceasta poate fi o afecțiune acută (cu debut brusc și durată scurtă) sau cronică (care persistă pe o perioadă lungă). Dacă înveți să recunoști semnele bronșitei, vei putea identifica mai ușor cauza și îți vei ajuta câinele să se simtă mai bine cât mai curând.
Dacă observi că animalul tău tușește după ce aleargă sau în momentele de joacă intensă, acesta poate fi un prim indiciu al unei sensibilități pulmonare.
Care sunt simptomele bronșitei la câini?
Când un câine respiră, aerul trece prin gură sau nas către trahee. Traheea transportă apoi aerul inhalat către bronhii (tuburile care conectează traheea de plămâni). Când aceste căi respiratorii bronșice se inflamează, apare bronșita. În unele cazuri, inflamația se poate extinde până la plămâni. În bronșita acută, adesea și traheea este inflamată; dacă auzi termenul de „traheobronșită”, la acest lucru se referă.
În mod special, dacă ai un pui de câine, este util să înțelegi de ce cățelușii tușesc și se îneacă, deoarece aceștia pot dezvolta rapid complicații respiratorii.
Veterinarii explică faptul că principalul semn al bronșitei cronice este o tuse persistentă. Totuși, în cazul bronșitei acute, semnele pot varia deoarece există multe cauze posibile. De exemplu, dacă la bază este o infecție, câinele ar putea avea febră.
Totuși, tusea rămâne cel mai evident simptom. Adesea, tusea este uscată și paroxistică (apare în crize), sună asemănător cu un gâ gâit de gâscă și este observată mai ales când câinele este agitat sau când se ridică după ce s-a odihnit. Tusea poate persista între una și trei săptămâni. Bronșita severă poate duce la pneumonie și poate fi greu de diferențiat de aceasta.
Ce este bronșita acută?
Există multe motive pentru care un câine poate face bronșită acută. Bronșita și traheobronșita sunt adesea de natură infecțioasă — virală sau bacteriană. De asemenea, paraziții, afecțiunile bucale sau faringiene, bolile pulmonare, inhalarea fumului sau a vaporilor chimici caustici pot provoca bronșită.
Iritația severă la nivelul căilor respiratorii superioare poate declanșa și o durere a gâtului la câini, făcându-i să își piardă temporar pofta de mâncare.
De multe ori, această problemă se dezvoltă în paralel cu alte infecții respiratorii superioare la câini, afectând întregul aparat respirator.
Alergiile pot fi și ele o cauză. Câinii pot avea alergii la fel ca oamenii. Acestea sunt destul de comune la toate rasele și reprezintă reacția exagerată a sistemului imunitar la un alergen, cum ar fi saliva de purice sau un anumit aliment. Când un câine inhalează ceva precum polenul, acesta poate declanșa un răspuns inflamator al bronhiilor, ducând la bronșită acută.
Ce este bronșita cronică?
Pe de altă parte, bronșita cronică este o afecțiune pe termen lung și este diagnosticată atunci când un câine tușește de cel puțin două luni, fără ca tusea să fie contagioasă sau infecțioasă. Este un diagnostic de excludere, ceea ce înseamnă că medicul veterinar trebuie să elimine orice altă boală care ar putea cauza tusea pe termen lung înainte de a pune eticheta de bronșită cronică. Aceasta este întâlnită mai des la rasele de talie mică, dar și câinii mari o pot dezvolta.
În cazurile cele mai grave, netratată corespunzător, această afecțiune cronică poate pune presiune pe aparatul circulator, ducând la hipertensiunea pulmonară la câini.
Dacă nu există alte boli care să explice tusea, ce anume cauzează bronșita cronică? Aceasta este provocată de inflamația constantă a căilor respiratorii. Deteriorarea permanentă a acestora poate fi, de asemenea, o cauză. Modificările în structura laringelui sau a traheei, cum ar fi colapsul traheal, pot duce la bronșită. Obezitatea poate agrava considerabil starea câinelui.
Bronșita cronică se poate înrăutăți odată cu schimbările bruște de vreme sau din cauza altor factori de stres din mediu. De exemplu, aerul foarte uscat din timpul iernii poate afecta mișcarea cililor (mici perișori care ajută la eliminarea mucusului și a resturilor din plămâni). Dacă mișcarea acestora este afectată, se poate ajunge la inflamație.
Cum se diagnostichează bronșita?
Dacă veterinarul suspectează bronșita, diagnosticul se va baza pe istoricul medical al câinelui, pe un examen fizic complet și pe semnele clinice observate. Reține că, în cazul formei cronice, medicul va încerca să elimine toate celelalte cauze posibile ale tusei.
Radiografia este extrem de utilă și pentru a exclude o altă problemă gravă, cum ar fi prezența de lichid la plămâni.
Pentru a confirma cauza sau pentru a exclude alte probleme, se pot folosi diverse instrumente de diagnostic. Acestea pot include radiografii, endoscopie (introducerea unei camere minuscule în căile respiratorii), tampoane bronșice pentru probe, biopsii sau lavaj bronșic (clătirea căilor respiratorii cu o soluție salină care este apoi colectată pentru analiză).
Cum se tratează bronșita la câini?
În cazurile de bronșită acută sau traheobronșită recentă, experții recomandă tratament de susținere. Asta înseamnă odihnă, nutriție de calitate și hidratare corespunzătoare. Este important de reținut că un câine cu bronșită acută este, de obicei, contagios, așa că izolează-l de alți câini dacă este posibil. Totuși, dacă animalul are febră sau nu mănâncă și nu bea apă, boala de bază trebuie tratată medical.
În unele scheme terapeutice, medicul veterinar poate prescrie și bronhodilatatoare, cum ar fi albuterol pentru câini, pentru a facilita respirația.
Nebulizarea sau terapia cu aburi poate ajuta la fluidizarea mucusului, făcându-l mai ușor de eliminat prin tuse. Poți face acest lucru acasă transformând baia într-o cameră cu aburi. Închide ușa, lasă dușul cu apă fierbinte să curgă timp de cinci minute, apoi oprește apa. Lasă câinele să respire aburul format. Atenție: nu pune câinele direct sub duș și nu lăsa apa să curgă pe el pentru a evita opărirea sau arsurile.
Care este speranța de viață pentru un câine cu bronșită cronică?
Bronșita cronică nu poate fi vindecată complet. Cercetările recente sugerează că modificările microorganismelor din plămâni ar putea fi implicate, ceea ce ar putea duce la noi tratamente țintite în viitor. Momentan, corticosteroizii reprezintă tratamentul standard, deoarece reduc inflamația și calmează tusea. Dacă animalul tău are bronșită cronică, acest tratament va fi probabil administrat pe tot parcursul vieții.
Deși deteriorarea căilor respiratorii este permanentă și progresează lent, speranța de viață a câinilor cu bronșită cronică este de obicei normală dacă afecțiunea este gestionată corect. Câinii pot avea o viață fericită dacă tratamentul este constant, dacă își mențin o greutate optimă, au o dietă bună și evită alergenii sau iritanții din aer, cum ar fi fumul. De asemenea, este recomandat să folosești un ham în loc de zgardă pentru a elimina presiunea asupra traheei în timpul plimbărilor.
Poate fi prevenită bronșita?
Orice câine poate suferi de bronșită, dar există pași pe care îi poți face pentru a reduce riscurile: ajută-ți câinele să își mențină greutatea ideală și evită expunerea lui la substanțe iritante inhalabile. De asemenea, îl poți proteja de bolile care provoacă tuse.
Pentru a asigura o protecție completă, citește ghidul nostru despre cum să previi tusea de canisă prin măsuri simple în viața de zi cu zi.
Există vaccinuri disponibile care protejează împotriva unor boli precum jigodia (distemper), parainfluența, adenovirusul canin de tip 2 și Bordetella. Acestea sunt principalele organisme responsabile pentru tusea de canisă și alte boli respiratorii. Medicul veterinar îți va recomanda schema de vaccinare cea mai potrivită pentru stilul de viață al câinelui tău.
Rămâi vigilent la orice schimbare din comportamentul patrupedului tău și consultă lista de semne că ar trebui să mergi cu câinele la veterinar pentru a preveni agravarea oricărei boli latente.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește sfatul medicului veterinar. Pentru un diagnostic corect și tratament adecvat, consultă întotdeauna un specialist.
