Displazia de șold sunt două cuvinte care îi sperie pe proprietarii de câini de talie mare și gigant, dar adevărul este că această afecțiune poate apărea la orice câine, indiferent de mărime sau rasă. Această problemă dureroasă poate reduce drastic calitatea vieții unui câine și este greu de privit pentru stăpâni. Vestea bună este că, dacă ești un proprietar responsabil și te informezi despre afecțiunile medicale precum displazia de șold, poți face multe pentru a-ți ajuta câinele să se simtă confortabil.
Disconfortul constant și limitarea mișcării pot genera, în timp, anxietatea la câini, schimbându-le comportamentul obișnuit.
În acest articol:
- Ce este displazia de șold la câini?
- Care sunt cauzele displaziei de șold
- Glucozamina pentru câinii cu afecțiuni articulare
- Simptomele displaziei de șold
- Tratarea displaziei de șold
- Prevenirea displaziei de șold
- Prognosticul pentru câinii cu displazie
Află tot ce trebuie să știe un proprietar despre displazia de șold, inclusiv simptomele, opțiunile de tratament și măsurile de prevenție pe care le poți lua pentru ca prietenul tău patruped să rămână sănătos, fericit și activ.
Ce este displazia de șold la câini?
Displazia de șold este una afecțiune scheletică frecventă, întâlnită des la câinii de talie mare sau gigant, deși poate apărea și la rasele mai mici. Pentru a înțelege cum funcționează această boală, trebuie mai întâi să înțelegem anatomia de bază a articulației șoldului.
Articulația șoldului funcționează ca o bilă într-un locaș (cavitate). La câinii cu displazie, bila și cavitatea nu se potrivesc sau nu se dezvoltă corect. Din acest motiv, în loc să alunece lin, acestea se freacă și se macină. Acest lucru duce la deteriorarea în timp a articulației și, în cele din urmă, la pierderea funcției acesteia.
Care sunt cauzele displaziei de șold?
Mai mulți factori duc la apariția displaziei de șold, începând cu genetica. Displazia este ereditară și este întâlnită mai ales la câinii mari, cum ar fi Marele Danez, Saint Bernard, Labrador Retriever și Ciobănescul German. Factori precum ritmul de creștere excesiv, tipul de efort fizic, greutatea necorespunzătoare și o nutriție dezechilibrată pot accentua această predispoziție genetică.
Factori ereditari sunt determinanți, motiv pentru care este util să înțelegi cum funcționează genetica displaziei de șold la rasele predispuse.
Unii pui au nevoi nutriționale speciale și au nevoie de hrană formulată special pentru cățeii de talie mare. Aceste alimente ajută la prevenirea creșterii excesive, care poate duce la tulburări scheletice precum displazia de șold, displazia de cot, luxația de patelă la câini și alte afecțiuni articulare. Încetinirea creșterii acestor rase permite articulațiilor să se dezvolte fără a fi supuse unei presiuni prea mari, ajutând la prevenirea problemelor pe viitor.
Nutriția necorespunzătoare poate influența, de asemenea, probabilitatea ca un câine să dezvolte displazie, la fel ca și excesul sau lipsa de mișcare. Obezitatea pune multă presiune pe articulații, ceea ce poate agrava o afecțiune preexistentă sau poate chiar cauza displazia de șold. Discută cu medicul veterinar despre cea mai bună dietă și despre nivelul de activitate fizică de care are nevoie câinele tău zilnic pentru a se menține într-o formă bună.
Glucozamina pentru câinii cu afecțiuni articulare
Hrana pentru câinii de talie mare conține adesea suplimente pentru articulații, cum ar fi glucozamina. Dacă veterinarul diagnostichează câinele cu artrită, glucozamina va face probabil parte dintr-un plan de tratament complet. Cel mai probabil, acesta îți va recomanda un supliment masticabil cu o doză veterinară de glucozamină și condroitină.
Poți cumpăra suplimente cu aceste ingrediente și pentru câinii care ar putea fi predispuși la artrită sau displazie mai târziu. Suplimentele articulare sunt adesea folosite ca intervenție timpurie și pe tot parcursul evoluției bolii, deoarece sunt sigure pentru utilizarea pe termen lung la majoritatea pacienților. De olsa studiile sunt încă limitate, aceste suplimente pot ajuta la reducerea simptomelor displaziei de șold.
Simptomele displaziei de șold
Unii câini încep să dea semne de displazie de șold încă de la vârsta de patru luni. Alții o dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă, împreună cu osteoartrita. În ambele cazuri, există câteva simptome pe care ar trebui să le cunoști, unele fiind similare cu cele din hernia de disc la câini. Acestea pot varia în funcție de severitatea bolii, nivelul de inflamație și de cât timp suferă câinele.
- Scăderea activității
- Reducerea mobilității (amplitudinea mișcării)
- Dificultate sau reticență la ridicare, sărituri, alergat sau urcatul scărilor
- Șchiopătat la picioarele din spate
- Mers legănat sau „săritura iepurelui” (folosirea ambelor picioare din spate simultan)
- Zgomote de frecare în articulație în timpul mișcării
- Pierderea masei musculare la nivelul coapselor
- Mărirea vizibilă a mușchilor umerilor, deoarece aceștia compensează efortul pentru partea din spate
- Durere
- Rigiditate sau șchiopătat
Diagnosticarea displaziei de șold
La controlul periodic, medicul veterinar va face uma examinare fizică. Uneori, acest examen este suficient pentru a suspecta o displazie. În alte cazuri, depinde de tine să îi spui medicului dacă observi că animalul tău are un disconfort.
Unofre dintre primele lucruri pe care le va face veterinarul va fi să manipuleze picioarele din spate ale câinelui pentru a testa stabilitatea articulației. Va verifica dacă există frecare, durere sau o mobilitate redusă. Examenul fizic poate include și analize de sânge, deoarece inflamația cauzată de boala articulară poate fi vizibilă în hemoleucogramă. Veterinarul va avea nevoie și de istoricul medical al câinelui, detalii despre simptome și orice posibil accident care ar fi putut contribui la starea actuală.
Diagnosticul definitiv se pune, de obicei, prin radiografie. Medicul va face radiografii ale șoldurilor pentru a determina gradul și severitatea displaziei. Acestea vor ajuta la stabilirea celui mai bun tratament.
Tratarea displaziei de șold
Există destul de multe opțiuni de tratament, de la modificarea stilului de viață până la intervenții chirurgicale. Dacă displazia nu este severă sau dacă animalul nu poate fi operat din motive medicale sau financiare, veterinarul poate recomanda o abordare nechirurgicală:
Pentru un plus de confort, poți explora și câteva opțiuni de calmare a durerii fără medicamente care completează tratamentul prescris.
Procesul de recuperare, similar cu cel necesar după o operație de genunchi la câini, poate fi sprijinit semnificativ prin reabilitarea canină, adaptată nevoilor specifice ale câinelui tău.
- Scăderea în greutate pentru a reduce presiunea asupra șoldurilor
- Limitarea exercițiilor fizice, în special pe suprafețe dure
- Fizioterapie
- Suplimente pentru articulații
- Medicamente antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi)
Dacă intervenția chirurgicală este o opțiune, există mai multe variante. Cele mai frecvente operații folosite de veterinari pentru a trata displazia de șold sunt:
- Osteotomia pelviană dublă sau triplă (DPO/TPO)
- Ostectomia capului femural (FHO)
- Proteza totală de șold (THR)
DPO/TPO
Această operație se face de obicei la câinii tineri, sub vârsta de 10 luni. În cadrul acestei proceduri, funcția articulației este îmbunătățită prin tăierea selectivă a osului pelvian și rotirea segmentelor acestuia.
FHO
Operația FHO poate fi efectuată atât la câinii tineri, cât și la cei adulți. Aceasta presupune îndepărtarea capului femural (partea sub formă de „bilă” a articulației). Corpul va crea astfel o „articulație falsă” din țesut fibros, ceea ce reduce durerea. Deși nu reface funcția normală a șoldului, este o strategie eficientă pentru gestionarea durerii.
THR (Proteza de șold)
Cel mai eficient tratament chirurgical este înlocuirea totală a șoldului. Chirurgul înlocuiește întreaga articulație cu implanturi de metal și plastic. Această procedură redă funcția șoldului la un nivel aproape normal și elimină cea mai mare parte a durerii.
Prevenirea displaziei de șold
Nu toate cazurile de displazie pot fi prevenite, mas poți lua măsuri pentru a reduce riscul. Sănătatea sistemului osos începe de când câinele este pui. O dietă adecvată îi va oferi un start bun în dezvoltarea oaselor și articulațiilor și va preveni creșterea prea rapidă.
Nu uita că și mediul de odihnă contează, iar utilizarea unor paturi pentru câini de talie mare special concepute poate oferi suportul necesar articulațiilor dureroase.
Pe măsură ce câinele crește, asigură-i un nivel potrivit de mișcare și o dietă sănătoasă pentru a preveni obezitatea, care este un factor major în agravarea displaziei. În plus, obezitatea cauzează multe alte probleme de sănătate, așa că evită să îi dai resturi de la masă sau alimente grase.
Dacă vrei să îți iei un câine nou, documentează-te bine despre rasa aleasă. Caută un crescător responsabil care face teste de sănătate părinților, inclusiv radiografii pentru displazia de șold.
Cea mai bună metodă prin care crescătorii pot preveni displazia ereditară este testarea câinilor folosiți pentru reproducere. Testele oficiale ajută la determinarea stării șoldurilor, asigurându-se că sunt folosiți doar câini cu articulații sănătoase.
Prognosticul pentru câinii cu displazie
Câinii cu displazie de șold duc adesea vieți lungi și pline, mai ales dacă primesc tratament. Dacă bănuiești că animalul tău ar putea fi afectat, discută cu medicul veterinar. Există multe opțiuni de tratament și schimbări în stilul de viață care îl pot ajuta să rămână activ și confortabil până la o vârstă înaintată.
Acest articol are doar scop informativ și nu constituie sfat medical profesional. Situațiile individuale pot varia și te încurajăm să consulți un medic veterinar calificat pentru recomandări.
