Majoritatea dintre noi credem că prietenii noștri necuvântători au emoții. Îi vedem cum ne oferă afecțiune, cum se ghemuiesc de frică atunci când pornim aspiratorul sau cum ne avertizează când ajunge poștașul la poartă.
Cu fețele lor expresive și limbajul corpului atât de evident, câinii pot comunica o gamă largă de emoții. Totuși, experții încă dezbat dacă aceștia înțeleg cu adevărat când fac ceva greșit și dacă simt vinovăție.
Ce înseamnă, de fapt, acea „privire vinovată”?
Probabil ți s-a întâmplat să îți găsești câinele după ce a făcut o boacănă, cum ar fi că a urinat în casă sau a rupt perechea preferată de șosete. Limbajul corpului său pare să transmită vinovăție prin toți porii. Mulți veterinari sugerează însă că acesta este un caz clasic de antropomorfism – adică tendința noastră de a atribui caracteristici sau comportamente umane unui animal.
În loc să ne bazăm pe presupuneri, ar fi util să învățăm cum să comunicăm corect afecțiunea pentru a întări legătura cu patrupedul.
Un studiu din 2009 a analizat expresiile canine „vinovate”. Cercetătorii au observat câinii și stăpânii lor în diverse situații și au descoperit că animalele afișau un limbaj corporal „vinovat” mult mai des atunci când stăpânii îi certau, comparativ cu momentele în care stăpânii rămâneau neutri – indiferent dacă animalul făcuse sau nu ceva greșit. Concluzia experților a fost că această privire este mai degrabă un răspuns la indiciile oferite de stăpân, decât o dovadă că animalul înțelege că a greșit.
Vinovăție sau frică?
Când spunem că un câine pare vinovat, ne referim de obicei la următoarele semne sau comportamente:
De asemenea, specialiștii analizează și alte manifestări complexe, dorind să afle dacă au câinii simțul umorului sau dacă câinii simt gelozie sau invidie în aceleași condiții ca oamenii.
- Coada între picioare
- Se vede albul ochilor
- Postură ghemuită sau adusă de spate
- Căscat
- Linsul botului
- Urechi lăsate pe spate
- Evitarea contactului vizual
Toate acestea sunt, de fapt, expresii ale fricii și stresului la câini. Deși aceste comportamente ar putea comunica o emoție precum vinovăția, ele reprezintă o dilemă pentru cercetători. Oare câinii înțeleg cu adevărat că au încălcat regulile și se simt prost din cauza asta, sau pur și simplu reacționează la vocea și limbajul nostru corporal, încercând să ne îmbuneze printr-o postură submisivă?
Vinovăția este un concept complex. Ea necesită înțelegerea relației cauză-efect pe o durată mai lungă de timp, ceea ce este greu de demonstrat la animale. Câinii nu ne pot spune în cuvinte ce simt, așa că nu știm la ce se gândesc în timp ce ne așteaptă să venim acasă și să descoperim pantoful ros.
Învățarea comportamentului de liniștire
Specialiștii în comportament animal sugerează că, atunci când un câine pare vinovat după ce a făcut mizerie în casă sau a distrus ceva, cel mai probabil a mai trecut prin asta și a experimentat o reacție puternică din partea stăpânului – certuri, țipete sau ignorare. Câinele poate anticipa reacția stăpânului și adoptă o postură umilă pentru a încerca să îl liniștească și să „ceară iertare”.
Să te amuzi pe seama unei fotografii cu un câine „vinovat” este un lucru, dar înțelegerea greșită a acestei emoții poate duce la probleme. Experții sunt de acord că, deoarece câinii sunt foarte sensibili la reacțiile noastre, pedepsirea lor după ce fapta a fost comisă poate avea efecte inverse.
Dacă ajungi acasă și găsești covorul murdar, iar tu îl cerți sau îi arăți cu degetul greșeala, câinele va înțelege doar că ești supărat. Data viitoare când pleci, s-ar putea să își facă nevoile într-un loc ascuns, deoarece a învățat că te superi când vezi mizeria atunci când intri pe ușă, nu neapărat că actul în sine a fost greșit.
Este mult mai eficient să previi situațiile care duc la astfel de comportamente: folosește un țarc sau o cușcă specială când ești plecat, scoate-l la plimbări mai lungi sau asigură-te că a făcut destulă mișcare înainte să rămână singur.
Știu câinii când fac ceva greșit?
Câinii pot învăța ce considerăm noi a fi un comportament adecvat dacă ne facem timp să îi educăm. Prin repetiție și recompensarea comportamentului corect, un câine poate învăța să reziste instinctelor sale naturale (cum ar fi să nu sară într-un iaz sau să nu fure mâncarea de pe masă).
Înțelegerea modului în care aceștia percep regulile este mai ușoară dacă ne amintim că câinii gândesc precum copiii de vârstă mică, bazându-se mult pe asocieri imediate.
Așadar, dacă învață diferența dintre „bine” și „rău” conform regulilor noastre, dar aleg totuși varianta greșită, simt ei vinovăție? Deși unele studii sugerează că nu, mulți cercetători avertizează că nu putem fi siguri 100%.
Deși cercetările continuă, știm sigur că ei au o lume interioară bogată, fapt demonstrat și de felul în care câinii suferă după stăpâni în momente de cumpănă.
Faptul că un câine reacționează la supărarea stăpânului nu exclude posibilitatea ca el să simtă și un anumit grad de vinovăție. Întrebarea dacă patrupezii noștri simt cu adevărat remușcări sau dacă câinii au conștiință de sine rămâne, deocamdată, fără un răspuns definitiv.
