Noi, oamenii, nu ne punem la îndoială capacitatea de a ne iubi câinii. Îi hrănim, îi scoatem la plimbare, ne organizăm programul în funcție de nevoile lor, ne trezim cu ei în mijlocul nopții, le cumpărăm jucării amuzante și le împărtășim cele mai ascunse secrete.
În efortul nostru de a le arăta afecțiune, este important să ne asigurăm că nu ne stresăm câinii fără să vrem prin gesturi pe care ei le percep diferit.
O altă dovadă a atașamentului lor profund este felul în care suferă câinii atunci când își pierd stăpânii, demonstrând o loialitate care depășește simpla nevoie de hrană.
Totuși, de ani de zile, oamenii de știință și experții în comportament animal cercetează dacă legătura dintre om și câine este unică și dacă aceștia au capacitatea de a ne întoarce această iubire. Oare suntem subiectivi atunci când interpretăm comportamentul câinelui prin prisma sentimentelor umane?
Mai jos vei găsi câteva concluzii ale cercetărilor din acest domeniu. Acestea pot sau nu să îți confirme dacă animalele sunt capabile de o emoție atât de puternică, însă răspunsul pentru fiecare stăpân depinde de propria definiție a iubirii. Este iubirea o legătură strânsă, o dovadă de afecțiune sau dorința de a fi mereu împreună?
Atunci când cățelușa mea își sprijină capul pe burta mea în timp ce îmi fac exercițiile de dimineață; când mă întâmpină cu un „zâmbet” caraghios, indiferent că m-am întors de la cutia poștală sau dintr-o călătorie; când a stat liniștită lângă mine în perioadele grele de boală – ceea ce simt eu este iubirea ei.
Totul stă în gene
Într-un studiu, cercetătorii au comparat modul în care puii de lup și puii de câine reacționează la oameni. Au luat pui de lup de lângă mamele lor și i-au crescut în case, alături de oameni. În schimb, puii de câine au avut foarte puțin contact uman, rămânând cu mamele și frații lor. Când au observat reacțiile tuturor puilor, cei de câine au fost mult mai atrași de oameni și au căutat contactul vizual. Experții au concluzionat că puii de câine sunt mai atrași de oameni, înțeleg mai bine gesturile umane și privesc oamenii în ochi mult mai des decât puii de lup.
Dacă această conexiune genetică fascinantă te convinge să îți mărești familia, analizează aceste 10 întrebări înainte de a adopta un cățel.
Aceste abilități cognitive avansate i-au făcut pe mulți cercetători să afirme că câinii gândesc precum copiii, având o lume interioară mult mai complexă decât am crezut inițial și determinându-i să se întrebe dacă au câinii conștiință de sine sau dacă sunt câinii mai deștepți decât pisicile, cercetătorii analizând inclusiv dacă câinele tău este dreptaci sau stângaci sau dacă au câinii simțul umorului.
Un alt studiu s-a concententrat pe tendința câinilor de a ne privi direct în ochi, comunicând afecțiune și devotament. Lupii nu privesc oamenii în ochi. Cercetătorii au descoperit că, pe parcursul domesticirii – existând teorii care analizează dacă s-au domesticit câinii singuri –, aceștia au dezvoltat un mușchi facial care le permite să își ridice intens sprânceana interioară. Teoria este că acest mușchi s-a dezvoltat din dorința câinilor de a stabili contact vizual cu oamenii – lucru pe care îl fac mai ales când au nevoie de ajutor pentru a rezolva o problemă sau când vor să știe dacă stăpânul li se adresează direct.
Valuri cerebrale pozitive
Deoarece câinii depind foarte mult de simțul mirosului pentru a evalua lumea din jur, cercetătorii au decis să măsoare reacția creierului canin la mirosul persoanelor și câinilor cunoscuți sau străini. Câinii au fost învățați să stea nemișcați într-un aparat RMN pentru a le fi observate reacțiile la cinei mirosuri diferite. Când acești câini au simțit mirosul stăpânilor, spre deosebire de alte mirosuri, „centrul recompensei” din creier s-a activat. „Această ne oferă indicii importante despre importanța oamenilor în viața câinilor”, au concluzionat cercetătorii.
Pe lângă reacțiile la sunete, câinii folosesc și gesturi fizice pentru a comunica, un exemplu fiind motivele complexe pentru care câinii aleg să ne lingă.
Un alt studiu despre reacțiile cerebrale s-a concentrat pe sunetele scoase de oameni și câini. Oamenii de știință au observat că ambele specii reacționează similar la sunetele încărcate de emoție. De exemplu, sunetele vesele activează aceeași zonă a creierului – cortexul auditiv – atât la om, cât și la câine, ridicând întrebarea dacă muzica este terapeutică pentru câini. Aceste reacții similare par să indice o capacitate puternică de a comunica emoțiile între specii diferite.
Hormonul iubirii
Oxitocina, cunoscută drept „hormonul iubirii”, este prezentă atunci când oamenii și animalele interacționează. Cercetătorii au studiat rolul oxitocinea în creierul câinelui și influența acesteia asupra interacțiunilor sociale. Au găsit dovezi că oxitocina stimulează motivația socială a câinilor de a se apropia și de a interacționa atât cu alți câini, cât și cu partenerii lor umani.
Această chimie a atașamentului explică de ce mulți stăpâni simt că viața este mai frumoasa alături de un companion canin.
Dincolo de aspectul sentimental, există cel puțin 10 motive dovedite științific pentru care beneficiile conviețuirii cu un câine sunt imense pentru sănătatea noastră fizică și psihică.
Experții au studiat, de asemenea, nivelurile de oxitocină la câini și la stăpânii lor. Au observat că ambele părți răspund în mod similar la interacțiuni (cum ar fi mângâiatul). Comportamentele calme și relaxate ale omului au provocat o reacție similară la câine, oferind dovezi suplimentare celor care se întreabă dacă câinii seamână cu stăpânii lor. Concluzia a fost că stăpânii și câinii își pot simți reciproc starea emoțională, oxitocina facilitând interacțiunile prietenoase, reducând stresul și crescând încrederea.
Așadar, îți oferă câinele tău iubire adevărată? Răspunsul stă în fericirea pe care acesta ți-o aduce. Așa cum spunea o autoare celebră: „Înainte să ai un câine, nu îți poți imagina cum ar fi viața alături de el; după aceea, nu îți mai poți imagina viața altfel”.
